Secretul minunilor de la Mănăstirea din Giurgeni

La 28 de kilometri de oraşul Roman din judeţul Neamţ, se află o icoană făcătoare de minuni la Mănăstirea Giurgeni care atrage, ca un magnet, sute de oameni care îşi pun speranţa în Maica Domnului pentru a se vindeca. Despre minunile înfăptuite aici s-a dus vestea în toată ţara.

Mănăstirea Giurgeni, ocrotitoarea unei icoane făcătoare de minuni a Fecioarei Maria, poartă şi hramul Naşterea Maicii Domnului. Se găseşti în localitate care îi poartă numele, Giurgeni, din comuna Valea Ursului, judeţul Neamţ. Este o mănăstire de rit ortodox care depinde de Protopopiatul Romanului. Aşezământul monahal există astăzi datorită a doi răzeşi pe nume Ioniţă şi Gheorghiţă Stahie din satul Giurgeni. Ei au dăruit Episcopului Ghedeon al Romanului părţi din moşia lor pentru construirea unui schit. Se întâmpla pe 17 octombrie 1738.  Încă din secolul al XVIII-lea, pe locul noii mănăstiri se afla un aşezământ monahal menţionat documentar prima oară ca schit ridicat în anul 1721 de o mână de călugări greci.

Viaţa monahală, oprită zeci de ani

Iniţial, schitul a purtat hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, iar primul său egumen s-a numit Veniamin. Între 1739 şi 1740 s-a început ridicarea primei biserici de lemn. Dintre icoanele care au fost aduse aici prima oară au rămas până azi o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, o icoană a Mântuitorului Iisus Hristos, o icoană a Sfântului Ioan Botezătorul şi o alta a Sfântului Ierarh Nicolae. Aici, exista obiceiul de a îngropa pe stareţi, stareţe şi egumeni în pridvor. De aceea, şi în prezent, se mai găsesc aici două morminte vechi. În anul 1810, a început construirea bisericii de piatră şi cărămidă.

Citeşte şi: Hagigadar, locul unde se împlinesc dorinţele

Din 1959, odată cu intrarea în vigoare a legii Secularizării averilor mănăstireşti, viaţa monahală a fost oprită de comunişti. În acea perioadă, călugăriţele au fost duse în exlil, clădirile anexe bisericii au fost demolate şi a rămas doar biserica. Aceasta s-a redeschis abia în anul 1993 când a devenit şi aşezământ de măicuţe. Din anul 2000, la Giurgeni, mănăstirea a redevenit una de călugări, iar peste 11 ani, existau şapte vieţuitori.

Info

Restaurarea mănăstirii a fost realizată din anul 2005 când au fost ridicate clădirile anexe distruse în trecut.

Icoana s-a transformat fără intervenţie omenească

Unul dintre cele mai cunoscute odoare ale mănăstirilor de la noi este icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Giurgeni numită şi „Icoana Maicii Domnului cu trei ochi‟, Călăuzitoarea sau Hodigitria. Fecioara Maria este reprezentată cu pruncul Iisus pe braţul stâng, arătând spre El, Cel ce este Călăuza spre Dumnezeu.

Spre deosebire de alte reprezentări ale Maicii Domnului aceasta o înfăţişează cu un al treilea ochi, ceva mai şters în partea ei stângă şi cu o a doua gură întredeschisă. Despre acest al treilea ochi, fostul stareţ al mănăstirii spunea că este cel care veghează lumea cu milă şi bunătate.

De aproape, icoana pare să arate pe Maica Sfântă cu ochii dublaţi, ceea ce i-a făcut pe mulţi să-i spună „Icoana Maicii Domnului cu cinci ochi şi două guri‟. Nu a fost pictată astfel, ci a luat o înfăţişare nouă odată cu trecerea timpului, fără intervenţia cuiva, ceea ce a subliniat miracolele legate de ea.

Minuni la slujba de Maslu

Spre această icoană vin cu nădejde o mulţime de credincioşi tot anul, dar mai ales la marile praznice închinate Fecioarei Maria şi pe 6 august, la Schimbarea la Faţă a Domnului. În anul 1831, într-o zi de 6 august a fost dăruită icoana Mănăstirii Giurgeni, care era aşezământ de măicuţe atunci. Se presupune că data a fost aleasă special datorită schimbării chipului Fecioarei Maria din icoana oferită.

Vezi şi: Maica Domnului de la Letca plânge cu lacrimi de mir

Cu trecerea timpului, măicuţele şi călugării şi-au dat seama că icoana a început să săvârşească minuni şi tot mai mulţi creştini au luat calea mănăstirii. Fostul stareţ Antonie Jeflea a mărturisit că a fost martor la tămăduirea unui copil mut după ce a luat parte la Taina Sfântului Maslu la mănăstire. După ce a putut vorbi, copilul a cerut să fie ridicat la icoană şi a sărutat-o.

La fiecare două săptămâni, în noaptea de joi spre vineri, în jurul sfintei icoane se adună zeci de credincioşi care iau parte la slujba Sfântului Maslu pentru a-şi alina durerile trupeşti şi sufleteşti.

FOTO: Instagram/andreea_elena_dumbrava/nitaelena74/valerik_negrau