Semnificaţia sărbătorii Înălţarea Sfintei Cruci

14 septembrie 2022   Spiritualitate

Una dintre cele mai mari praznice creştine, Înălţarea Sfintei Cruci, are loc în cea de-a 14-a zi din septembrie. Creştinii ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici deopotrivă îşi amintesc de două mari minuni legate de Sfânta Cruce, care au şi pus capăt prigoanei creştine.

Sfânta Cruce reprezintă unul dintre cele mai importante simboluri creştine pentru că simbolizează răscumpărarea omului de Mântuitor prin jertfa Sa. A început să fie cinstită începând din secolul al IV-lea după ce s-au petrecut mari minuni.

Una dintre acestea a fost descoperirea Crucii lui Iisus la insistenţele Sfintei Elena, mama Împăratului Constantin cel Mare. O alta a fost însăşi ivirea pe cer a Sfintei Cruci pe care Sfântul Împărat Constantin cel Mare a aşezat-o ca emblemă pe steaguri, coifuri şi paveze, devenind învingător în luptele împotriva Împăratului Maxenţiu.

De ce are loc în septembrie?

Sărbătoarea aflării Sfintei Cruci pe care S-a jertfit Mântuitorul a fost asociată cu celebrarea sfinţirii Bisericii Învierii din Ierusalim, fixată în data de 14 septembrie. Biserica fusese ridicată de Împăratul Constantin cel Mare, pe locul unui templu închinat zeiţei Venus şi zeului Jupiter. De altfel, generalizarea cinstirii Sfintei Cruci a fost înlesnită de aflarea la Ierusalim a Crucii pe care s-a jertfit Mântuitorul Hristos.

Sfinta Cruce a fost aruncată în apropierea Golgotei. Trei secole mai târziu, împărăteasa Elena, mama Împăratului Constantin cel Mare, a ajuns la Ierusalim în căutarea ei. În urma unor săpături, a aflat trei cruci. Neştiind care este cea a lui Iisus, a cerut ca o văduvă care abia murise să fie atinsă de fiecare cruce în parte. Ca prin miracol, atunci când s-a apropiat de Sfânta Cruce, a înviat.

Citeşte şi: Minunile celor mai mari simboluri creştine

Istoria Crucii Mântuitorului

După ce a fost descoperită Sfânta Cruce a lui Iisus, Împărăteasa Elena a adus o parte în Imperiul Roman. Cealaltă parte a rămas în Basilica Sfintei Cruci din Ierusalim, construită de împărăteasă pe locul unde s-a petrecut minunea descoperirii.

În anul 628, a fost recuperată de Împăratul Heraclie al III-lea de la perşi, care o luaseră fără drept. A fost readusă la Constantinopol, iar Fericitul Macarie, patriarhul Ierusalimului, a înălţat-o deasupra capetelor tuturor pentru ca toţi cei adunaţi s-o poată vedea. Se întâmpla într-o zi de 14 septembrie din anul 630, iar momentul este zugrăvit în icoanele care înfăţişează Înălţarea Sfintei Cruci.

Minunea care a oprit prigoana creştină

Aflat sub influenţa bună a Sfintei Împărătese Elena, fiul său, Împăratul Constantin cel Mare, a devenit „un slujitor atât de devotat lui Dumnezeu, încât ai fi crezut că a fost din copilărie un discipol al Mântuitorului“. În secolul al IV-lea, pe când era împărat peste Galia şi Britania, iar Maxenţiu peste Roma, romanii i-au cerut ajutorul, nemaiputând să suporte tirania.

Vezi şi: Rugăciuni către Sfinţii Arhangheli pentru fiecare zi a săptămânii

Cum se îndoia că-l va învinge pe Maxenţiu, dar Domnul i-a trimis pe cer, în timpul zilei, un semn mobilizator: o cruce luminoasă deasupra căreia scria: „Prin acest semn vei birui“. Şi-a pus atunci încrederea în Domnul şi a câştigat războiul, luând în stăpânire tot Imperiul Roman.

Odată ajuns la conducerea Imperiului Roman, Împăratul Constantin cel Mare a pus capăt prigoanei şi martirizării creştinilor. A făcut din Creştinism religie oficială, prin publicarea Edictului de la Milan, în anul 313. A pus Sfânta Cruce pe actele oficiale, pe monede şi a interzis răstignirea pe cruce a celor condamnaţi la moarte.

Mai multe