În Ziua Crucii, se bat nucii

An de an, în ziua de 14 septembrie, este prăznuită Ziua Crucii sau Înălţarea Sfintei Cruci. Pe lângă post şi rugăciune, de această zi sunt legate o serie de obiceiuri păstrate în popor.

Se culeg plante de leac

În Ziua Crucii,dis de dimineaţă,sunt culese plante ca busuiocul,micşunelele sau năvalnicul,care sunt sfinţite de preoţi şi folosite ca remedii pentru diverse boli.

În unele zone,se mai obişnuieşte încă să fie prinse cruci din busuioc în pomii fructiferi care nu mai rodesc şi să fie sfinţite viile,înainte de culegerea strugurilor,pentru a avea recoltă bună şi în anii următori.

Credincioşii petrec ziua în post şi rugăciune

Pentru creştini,Înălţarea Sfintei Cruci este zi de odihnă şi de post aspru în amintirea patimilor lui Iisus. Dimineaţa se merge la Sfânta Liturghie pentru a duce plante de leac:busuioc,mentă,cimbru,măghiran.

După ce sunt sfinţite,se păstrează în dreptul icoanelor şi crucilor,la streşinile caselor,ca să fie ferite de trăsnete.

Peste an,se folosesc pentru diverse ceaiuri menite a-i lecui de răceli şi de dureri. Puse în apa în care-ţi speli părul,aceste plante îl vor întări şi-l vor face mai rezistent şi mai des.

Pentru cei adormiţi,se sfinţesc şi se dau de pomană celor săraci colaci şi vase cu lapte sau cu miere.

Bolnavii merg în pelerinaj la Dervent

În preajma zilei de 14 septembrie,sute de pelerini se îndreaptă spre Mănăstirea Dervent din judeţul Constanţa. Aici se găsesc două cruci ale ucenicilor Sfântului Apostol Andrei. Despre ele se spune că au crescut în mod miraculos pe locurile unde au fost martirizaţi ucenicii şi s-au dovedit a fi făcătoare de minuni.

Despre crucea de piatră din spatele bisericii s-a dus vestea că ar tămădui animalele bolnave,iar despre cea din paraclisul bisericii se zice că îi vindecă pe cei care nu pot vedea,auzi sau merge,îndeosebi de Înălţarea Sfintei Cruci. E nevoie doar de rugăciuni aprinse în faţa Sfintei Cruci şi să dormi măcar o noapte în apropierea ei.

Sunt evitate alimentele în formă de cruce

O tradiţie veche este şi aceea de a nu mânca nimic din cele ce se aseamănă cu forma crucii. Sunt lăsate pentru alte zile nucile sau fructele cu miezul în cruce,usturoi,prune,pepene. Datina a apărut din teama de a nu face ceva ce ar putea necinsti Sfânta Cruce. Există şi obiceiul ca în această zi să se bată nucii.

Se urmăresc semnele naturii

Praznicul Înălţarea Sfintei Cruci marchează începutul toamnei. Bătrânii obişnuiesc să urmărească semnele care anunţă o toamnă lungă,ca tunetele. Dacă ciorile se adună gălăgioase,asta înseamnă că toamna va fi scurtă,iar bruma va cădea devreme.

Ştiai că…

…în popor,sărbătoarea Înălţarea Sfintei Cruci este numită şi Ziua Şarpelui sau Cârstovul Viilor? Se crede că şerpii şi alte reptile se retrag pentru a hiberna în această zi. De asemenea,în zonele viticole,începe culesul viilor.

...la trei secole de la jertfa şi Învierea lui Iisus,Împărăteasa Elena,mama Împăratului Constantin cel Mare,a aflat la Ierusalim Crucea Mântuitorului? La 14 septembrie 335,la Ierusalim,Episcopul Macarie a înălţat-o în faţa poporului,ca semn al victoriei creştinimisului.

… praznicul aflării Crucii Mântuitorului a fost asociat cu sărbătoarea sfinţirii Bisericii Învierii din Ierusalim,care avea loc la 14 septembrie? Biserica fusese ridicată tot de Împăratul Constantin cel Mare.

Sursă foto:G. Florin