De ce cresc cazurile de intoleranţă alimentară?

Este posibil să fi observat că este din ce în ce mai greu să organizezi o cină cu amicii. Un prieten nu are voie nimic cu gluten, altul cu lactate şi brânzeturi sau este vegetarian. De ce să fi crescut cazurile de intoleranţă alimentară atât de mult mai ales printre copii?

Intoleranțele alimentare presupun o reacție la consumul de alimente care nu implică sistemul imunitar. Sunt diferite de alergiile alimentare în care sistemul imunitar are o reacţie exagerată. Acest răspuns imun este foarte rapid. De obicei apare între 20 de minute şi două ore. Eliberează substanțe chimice care pot afecta respirația, tractul gastrointestinal și inima.

Prin ce diferă intoleranţele alimentare de alergii sau boala celiacă

Alergiile alimentare apar în general după consumul de ouă, arahide, crustacee. Cele severe provoacă anafilaxie, reacții alergice severe care pun viața în pericol.

Mecanismele din spatele intoleranțelor alimentare variază foarte mult. Unora le lipsesc enzimele necesare pentru descompunerea nutrienților. În cazul intoleranței la lactoză, lipsește enzima lactaza care digeră produsele lactate. Lactoza este descompusă în glucoză și galactoză în intestinul subțire, apoi este absorbită.

În lipsa lactazei, lactoza rămâne în intestine unde atrage apă din sânge pentru a dilua cantitatea de lactoză. Inițial, aceasta duce la diaree, apoi, pe măsură ce intră în intestinul gros, este fermentată de bacteriile din intestin ceea ce are ca rezultat gaze, balonare, durere, disconfort.

Alte intoleranțe alimentare pot apărea la cofeină şi histamină, care se găsește în vin roșu, brânzeturi, ton, roșii și produse din carne de porc. Pot provoca simptome precum mâncărime, înroșirea pielii, dureri abdominale, greață, amețeli, dureri de cap.

Citeşte şi: Dieta fără gluten, o soluţie pentru mai multe probleme. Ce alimente ar trebui ocolite?

Intoleranța alimentară este diferită de răspunsurile autoimune, ca boala celiacă. În acest caz, se dezvoltă un răspuns autoimun în intestinul subțire la o proteină din grâu numită gluten. Răspunsul autoimun dăunează și vilozităților, structurile asemănătoare degetelor mici care absorb toți nutrienții. Mulți prezintă simptome gastrointestinale ca reacție la produsele din grâu şi presupun că au boala celiacă. Cu toate acestea, pot avea o sensibilitate la fructan, un tip de carbohidrat din grâu. Fructanul este un carbohidrat fermentabil natural care provoacă sensibilitate în cazul în care nu poate fi absorbit în cantitate mare.

Sunt într-adevăr în creștere cazurile de intoleranță alimentară?

Lipsesc cifrele reale în privinţa cazurilor de intoleranţă alimentară deoarece, în general, nu presupun prescrierea unor medicamente sau un tratament medical de urgenţă. Un sondaj despre intoleranțe alimentare realizat în anul 2020 cu ajutorul utilizatorilor de internet a indicat că aproximativ 25% din cei chestionaţi sufereau de intoleranţe.

Creșterea percepută poate reflecta mulți alți factori. Unii pot autodiagnostica o intoleranță alimentară din sfaturile de sănătate bine intenționate, dar înșelătoare venite din partea rudelor sau prietenilor.  

Vezi şi: Laptele de cartof, cel mai nou înlocuitor al laptelui animal. Cum se consumă şi ce beneficii aduce

În trecut, la participarea la evenimente sociale, mulţi prefereau să sufere în tăcere sau pur și simplu evitau să consume anumite alimente despre care ştiau că le face rău.  În prezent, este normal să vorbeşti deschis despre problemele tale de sănătate, fie ele şi intoleranţe, sau despre preferinţele culinare.

Pont

Dacă bănuieşti că ai o intoleranță alimentară, cel mai bine este să ceri părerea şi diagnosticul unui medic. Altfel, este posibil să eviți inutil un anumit grup de alimente și să pierzi elemente nutritive esențiale.

FOTO: Shutterstock