Ce nu ştiai despre scriitorul Lev Tolstoi, creatorul Annei Karenina. Autorul, martor la autopsia unei sinucigaşe
Când te gândeşti la marile opere ale literaturii ruseşti, este posibil ca gândul să ţi se ducă automat la Lev Tolstoi şi la romanele lui celebre, „Război şi pace‟, „Anna Karenina‟, care au au captivat cititorii şi continuă s-o facă la mai bine de un secol de la publicarea lor. Romanele lui sunt considerate unele dintre cele mai bune opere literare ale unui autor care a dus o viaţă foarte simplă.
În anul 1901, când a fost acordat premiul Nobel pentru Literatură pentru prima dată, mulţi au presupus că Lev Tolstoi va fi câştigătorul. Totuşi, a fost omis în favoarea poetului francez Sully Prudhomme, pe motiv că opera sa nu era suficient de „idealistică‟. Patruzeci şi doi de scriitori şi artişti i-au scris lui Tolstoi pentru a-şi exprima dezacordul, iar el le-a răspuns aşa: „M-am bucurat foarte mult să ştiu că Premiul Nobel nu mi-a fost acordat. M-a lipsit de o mare problemă cu privire la modul de utilizare a banilor‟. În fiecare din următorii 5 ani a fost nominalizat, fără a primi premiul vreodată. Este doar unul dintre lucrurile care se cunosc mai puţin despre faimosul scriitor, cum ar fi şi acela că personajul Anna Karenina a fost creat după povestea unei femei care s-a sinucis.
Anna Karenina, inspirată din fapte reale
Evenimentele istorisite în romanul „Anna Karenina‟ este posibil să fi fost create după drama trăită în viaţa reală de prietenul şi vecinul său, Aleksandr Nikolaevich Bibikov. Acesta a fost implicat într-o relaţie cu o femeie pe nume Anna Stepanovna Pirogova. El a început s-o neglijeze, ba chiar a legat o relaţie paralelă cu guvernanta germană a copiilor săi. Învinsă de gelozie, Stepanovna a fugit, a rătăcit mâhnită câteva zile înainte de a păşi în faţa unui tren, sinucigându-se, în ianuarie 1872. Tolstoi a fost martor la autopsia ei, iar episodul l-a afectat suficient încât, un an mai târziu, să decidă să-l transforme într-un roman.
Lev Tolstoi a ajuns să dispreţuiască romanul „Război şi pace‟
Scrierea „Război şi pace‟ a fost un proces istovitor pentru Lev Tolstoi. Obişnuia să-şi recitească lucrarea constant. A refăcut deschiderea de 15 ori, ceea ce i-a luat aproximativ un an pentru a se declara mulţumit. În cele din urmă, munca sa grea a dat roade. Fără îndoială, acesta este romanul cel mai cunoscut al lui şi unul dintre cele mai citite din lume. Cu toate că a petrecut atât de mult timp scriindu-l sau poate tocmai din această cauză, Tolstoi a ajuns să-şi dispreţuiască lucrarea. Într-o scrisoare către un prieten, a spus că el crede că povestea era prea exagerată şi, în jurnalul său, a lăsat scris: „Oamenii mă iubesc pentru fleacuri – ca „Război şi pace‟ - pe care le cred prea importante‟.
Este unul dintre cei mai bine vânduţi autori din toate timpurile
Chiar dacă este greu să fie găsite cifre exacte ale vânzărilor de carte pentru titlurile publicate înainte de secolul al XX-lea, este cert că volumele Tolstoi sunt bestselleruri. Potrivit unor estimări, au fost vândute peste 400 de milioane de exemplare ale operelor lui Tolstoi. Numai în anul 2004, tirajul pentru „Anna Karenina‟ a primit un impuls în SUA din partea Clubului de carte Oprah Winfrey, ajungându-se de la 20.000 la 800.000 de exemplare. „Război şi pace‟ a vândut, de asemenea, suficiente exemplare pentru ajunge în top 50 în lista celor mai vândute cărţi din Marea Britanie în anul 2016.
Sofia, soţia sa, a fost un atu în cariera lui
Mulţi artişti mari au fost susţinuţi din umbră de partenerii lor, însă sprijinul primit de Lev Tolstoi din partea soţiei sale, Sofia, a fost evident. Ea îşi petrecerea timpul alături de el când acesta scria, îi oferea sugestii şi făceau modificări împreună. Ea a fost cea care i-a transcris toate notiţele, astfel încât el să aibă un manuscris lizibil de trimis editorilor, o muncă deloc uşoară, având în vedere numărul mare de pagini ale lucrărilor lui Tolstoi. Tot ea l-a îndemnat să publice romanul „Război şi pace‟ ca un roman complet, întreg, în loc să-l împartă în poveşti separate. Au avut o familie numeroasă, alcătuită din nu mai puţin de 13 copii, dintre care doar 8 au supravieţuit şi au ajuns la maturitate. Unii dintre ei au ajuns scriitori, ca Ilya Lvovich Tolstoi şi Lev Lvovich Tolstoi. Sute de descendenţi ai săi sunt încă în viaţă astăzi, iar reuniunile familiei Tolstoi au loc de 2 ori pe an, la moşia sa care este acum muzeu.
