Ce să NU îi permiţi unui copil

Un părinte echilibrat, trebuie să ţină cont de faptul că cei mici şi drăgălaşi, ajung să profite de toată dragostea şi atenţia. Iată câteva dintre lucruri ce nu ar trebui să i le permiţi copilului tău.

Cine experimentează pe propria piele ce înseamnă să fii părinte,ştie că uneori această muncă este una dintre cele mai stresante şi grele munci de până atunci. Cel mai probabil,auzi la tot pasul că un copil cuminte este cel cu care se vorbeşte cel mai mult,care are parte de cea mai mare dragoste şi tot aşa. Cu toate acestea,nu se prea vorbeşte despre ce să nu îi permiţi unui copil,mai ales atunci când ştii că sare calul şi nu ştii cum să procedezi.

Ce să NU îi permiţi unui copil – dragostea necondiţionată nu înseamnă permisivitate fără limite

Dragostea pentru copii este imensă,necondiţionată şi veşnică. Femeile devenite mame îşi vor schimba pentru totdeauna activităţile,priorităţile şi împărţirea timpului liber. Copilul trece pe primul plan,el este centrul atenţiei părinţilor şi el trebuie să se bucure de siguranţa şi protecţia lor. Dar,un părinte echilibrat,trebuie să ţină cont de faptul că cei mici şi drăgălaşi,ajung să profite de toată dragostea şi atenţia. În acest moment,este cazul ca părintele să înţeleagă că cel mic trebuie să aibă o limită în toate,să ştie că nu i se permite orice şi să ştie că i se pot refuza unele lucruri. Toate acestea trebuie să fie normale,de preferat ca ambii părinţi să facă front comun.

Ce să NU îi permiţi unui copil – ce spun psihologii despre răsfăţ

Medicul şi autorul cărţii de mare succes,Harvey Karp “The Happiest Toddler on the Block” (Cel mai fericit copil din cartier),a afirmat de mai multe ori că părinţii cred că satisfăcând mereu dorinţele celui mic,îi va câştiga încrederea. Lucru care nu este aşa,pentru că cei mici vor cere continuu,iar adulţii,la un moment dat,vor ceda,iar atunci copilul se va debusola mai rău. “Dacă îi permiteţi copilului să fie răsfăţat,plantaţi o sămânţă de nemulţumire. Pentru că sunt atât de obişnuiţi să folosească manipularea pentru a obţine ceea ce doresc,încât nu-şi mai dau seama când cineva cedează în locul lor”.

Un alt medic şi psiholog de renume,autoare a cărţii „Laying Down the Law”(Stabilirea regulilor),Ruth Peters,este de acord cu faptul că un copil răsfăţat este un adult cu probleme. “Răsfăţul nu face decât să-i conducă spre probleme ulterior în viaţă. Se transformă într-un adult răsfăţat,iar adulţilor răsfăţaţi le este greu să îşi păstreze locul de muncă,partenerul de viaţă şi prietenii.”

Psihoterapeuţii învaţă,în primul rând,părinţii să se unească şi împreună să pună limitele propriului copil. Limitele puse de părinţi nu vor fi încălcate niciodată,orice părinte ştie că un copil va încerca să le ocolească sau să se facă că uită de ele. Iată câteva dintre lucruri ce nu ar trebui să i le permiţi copilului tău.

1-Cei mai mulţi psihologi şi pedagogi încurajează părinţii să îşi trateze copiii cu respect,dar să nu devină prieteni. Un copil are nevoie de o autoritate,el trebuie să înţeleagă că prietenia înseamnă să fie la acelaşi nivel cu camaradul său. Ori,în relaţia părinte-copil,cel din urmă îl are ca model de cel dintâi. Deci,nu permite copilul tău să te trateze ca pe prietenii lui din parc.

2 – Pentru ca cel mic să înţeleagă importanţa respectului,respectă-i la rândul tău pe cei din jur,mai ales partenerul de viaţă. Nu îi permite să îi lovească pe cei din jur şi nici să le vorbească urât. Învăţă-l mereu să vadă partea pozitivă a lucrurilor.

Ce să NU îi permiţi unui copil – responsabilizare,arma de folos împotriva răsfăţului

3 – Nu îi permite unui copil să te facă sclavul lui,adică să strângi mereu după el,să speli după el,să repari lucruri pe care le strică,fără să îl intereseze şi să îi arăţi ce a făcut. Copiii au nevoie să fie responsabilizaţi încă de mici. Întâi îl ajuţi să facă,apoi îl rogi să strângă el jucăriile,vei rămâne uimit să vezi că este fericit să fie un membru activ şi implicat în familie. Toate acţiunile sale bune trebuie încurajate,iar cele rele descurajate şi înlocuite cu altele bune. Ambii părinţi trebuie să participe la educaţia lor în acest sens.

4 – Nu îi permite să fie risipitor,să ceară mereu alte şi alte jucării sau lucruri,care să fie imediat procurate. Nu îi permite să fie centrul universului,căci va creşte şi va realiza că nu se situează în centru deloc,atunci va avea un şoc,care va duce la integrarea greoaie într-un mediu. În plus,încă de mic trebuie să înveţe că nu i se cuvine nimic,totul se face cu puţin efort. Cere-i,de exemplu,să ducă jucăriile la loc,apoi răsplăteşte-l cu o bomboană.

5 – Nu îi permite să facă numai ce vrea el,precum uitatul pe internet sau la TV. În viaţă,va trebui să facă multe alte lucruri,deci învaţă-l de acum că viaţa nu este un şir continuu de momente plăcute şi de fericire.

Ce să NU îi permiţi unui copil – respectul,de bază pentru a forma un adult sănătos din punct de vedere psihic

6 – Nu îi permite crize de isterie,crize de nervi şi alte ieşire nepotrivite,fie că sunteţi singuri în casă cu el,fie că sunteţi undeva în public. Cel mai bine este să nu i se permită,să i se îngăduie să se revolte din cauza asta (să plângă),apoi să i se explice de ce nu este bine să o facă.

7 – Nu îi permite să te întrerupă din vorbă,să se bage între tine şi interlocutorul tău. Explică-i de ce şi abandonează discuţia doar dacă este ceva urgent.

8 – Nu îi permite să scape basma curată când greşeşte. Asta îl va face să creadă că poate fenta viaţa,iar atunci când nu va putea,se va deprima. A-l responsabiliza pe copil pentru greşelile lui este cheia. Iertarea vindecă,iar lecţia a fost învăţată.

9 – Nu îi permite să îţi răspundă,să ridice tonul sau să aibă un comportament nepotrivit în faţa ta sau a partenerului tău.

10 – Nu îi permite să ia lucruri de la alţii fără să ceară voie. În timp,învaţă-l pe copil că niciun obiect nu merită să fie furat sau luat fără voie.