În ce constă dieta vechilor egipteni
Dacă în prezent magazinele abundă în preparate atât proapsete, cât şi ambalate, altfel stăteau lucrurile cu câteva mii de ani în urmă. Află, de exemplu, în ce consta dieta vechilor egipteni.
Datele privind alimentaţia vechilor egiptenivin din atât din săpăturile arheologice,cât şi din hieroglifele care au reuşit să spargă bariera timpului şi să se păstreze intacte până în prezent.
Cerealele,nelipsite de pe masă
Pâinea şi berea erau cele două alimente care erau zilnic consumate atât de cel mai respectat preot cât şi de cel mai sărac muncitor,cu diferenţa că în cazul primului ingredientele folosite erau de cea mai bună calitate. Grâul spelta era cea mai cultivată cereală,deoarece era săţios şi era o sursă de substanţe nutritive,fiind asemănător grâului normal. Din el se făcea pâine,o budincă,dar şi o specialitate numită pâine de bere. Pentru a o prepara se folosea o cantitate mai mare de drojdie decât pentru o pâine normală,însă era coaptă în aşa fel încât să nu fie alterate proprietăţile drojdiei. Pâinea era mai apoi pusă în apă,lăsată la fermentat şi mâncată când se îngroşa.
Carnea de vânat,din abundenţă
Vechii egipteni nu supravieţuiau doar cu carbohidraţii din cereale. Vânătorii puteau captura o pradă bogată din Delta Nilului,cum ar fi hipopotami,gazele sau cocori. Peştii erau de asemeni foarte apreciaţi. Ei erau prinşi,săraţi şi conservaţi,pentru a rezista mai mult timp temperaturilor ridicate din Egipt. Mierea era folosită drept îndulcitor,împreună cu smochinele,stafidele şi alte fructe uscate. În ceea ce priveşte legumele utilizate în preparate,ţelina şi ceapa sălbatică erau la mare preţ.
Untul,doar pentru cei bogaţi
Deşi nu s-au păstrat reţete din acele vremuri,putem întui în ce consta meniul zilnic al oamenilor după frescele descoperite în morminte. Astfel,muncitorii beneficiau de două mese pe zi. Dimineaţa ei mâncau pâine şi beau bere,în timp ce la cină aveau o masă mai consistentă formată din legume fierte,carne şi din nou pâine şi bere. Nobilii pe de altă parte,pe lângă legume,carne,pâine şi bere se mai ospătau cu delicatese scumpe,cum ar fi untul sau brânza. Preoţii şi capetele încoronate aveau cele mai bogate mese,de unde nu lipseau gazele coapte cu miere,raţe fripte,rodii ori prăjituri cu miere şi afine. Tradiţionala bere era înlocuită cu vin,adus la masă de servitori,care aveau grijă ca acesta să nu lipsească din pahare.
