Uleiul de cocos poate fi falsificat. Ai grijă pe ce-ţi cheltuieşti banii!

Din ce în ce mai mulţi oameni descoperă beneficiile extraordinare pentru sănătate ale uleiului de cocos şi aleg să adauge în dietă lor acest superaliment. Comercianţii au inundat piaţa cu nenumărate mărci de ulei de cocos, unele foarte ieftine, dar extrem de slabe din punct de vedere al calităţilor nutritive.

Din păcate,că şi în cazul uleiului de măsline extravirgin,care este unul dintre cele mai contrafăcute produse alimentare din lume,şi uleiul de cocos poate fi de bună calitate sau,dimpotrivă,de o calitate slabă,putându-ţi chiar pune sănătatea în pericol.

Iată la ce trebuie să fii atent că să identifici uleiul de cocos original de pe piaţă:

1. Să fie ulei de cocos virgin sau extravirgin

E o mare diferenţa între uleiul de cocos „100% natural” sau „pur” şi „extravirgin” sau „virgin”. Uleiul de cocos virgin este minim procesat şi îşi păstrează nealterate calităţile,pe când cel convenţional poate fi procesat termic şi chimic,pierzându-şi astfel cea mai mare parte din fitonutrientii care fac din uleiul de cocos un superaliment.

Uleiul de cocos extravirgin prezintă diferenţe importante faţă de uleiul de cocos denumit natural,sau pur:se stoarce pulpa proaspătă sau se storc fulgii uscaţi,se presează o dată sau de mai multe ori,diferă felul cum este extras sau metodă de filtrare.

2. Să fie ulei de cocos extras sau presat la rece

Principala diferenţa între uleiul de cocos obişnuit şi cel virgin sau extravirgin constă în procesul de extracţie. Uleiul de cocos virgin sau extravirgin este obţinut doar prin procedee mecanice,fără a fi tratat termic sau chimic,ceea ce îi menţine intacte toate proprietăţile fizico-chimice şi organoleptice. Extracţia prin presarea la rece asigură conservarea tuturor calităţilor sale,adică un conţinut ridicat de grăsimi sănătoase,de vitamina E,de minerale şi de antioxidanţi.

3. Să aibă aromă şi gust de nucă de cocos

Atunci când nu are gust de nuca de cocos,uleiul a fost supus unui proces de rafinare,filtrare,albire şi dezodorizare care are însă că efect şi pierderea celor mai multe dintre proprietăţile sale. De multe ori,aceste procedee contribuie şi la apariţia în uleiul de cocos a periculoaselor grăsimi de tip trans care există în uleiurile rafinate din comerţ.

4. Să fie ambalat într-un recipient de sticlă şi nu de plastic

Un ulei de calitate este întotdeauna comercializat în borcane de sticlă. Un recipient de plastic alterează nu doar gustul,ci şi calităţile produsului. Cantitatea de antioxidanţi se diminuează semnificativ,uleiul râncezeşte mai repede şi mai uşor,iar aromă caracteristică se pierde. De multe ori,un ambalaj ieftin de plastic poate fi un indicator al unui ulei de calitate îndoielnică,produs industrial într-un mediu nepotrivit pentru a-i fi conservate calităţile cu care natură l-a înzestrat

5. Să fie ulei de cocos organic,ecologic sau bio

Uleiul de cocos organic este controlat cu mare atenţie pe tot parcursul producţiei,transportului şi comercializării,astfel încât poţi avea garanţia că şi-a păstrat intacte toate calităţile.

”Noi am ales să facem producţia în Sri Lanka pentru a obţine uleiul că şi odinioară,prin presarea la rece,prin centrifugarea laptelui de cocos,obţinut din pulpă proaspătă,organică. La fel că atunci,localnicii se caţără până în vârful palmierului,pentru a culege nucile. Înainte însă de a porni,ei se roagă la spiritul palmierului,pentru a fi protejaţi.”,a explicat Ciprian Stancu,fondator Republica BIO.