Câtă putere au moaştele sfinţilor
Moaştele atrag mii de credincioşi care speră ca prin rugăciuni şi pelerinaj să obţină ajutor şi vindecare. Dar oare este atât de mare puterea moaştelor?
Despre moaşte şi despre puterea lor,unul din marii duhovnici ai românilor,părintele Calciu-Dumitreasa,spunea:„Dacă credem că moaştele fac bine şi nu Dumnezeu Însuşi,facem o mare greşeală,aproape de idolatrie”.
Şi totuşi,la fiecare mare sărbătoare,credincioşii continuă să aştepte ore în şir pentru a atinge sfintele rămăşiţe pământene,cu speranţa că vor dobândi sănătate şi ajutor.De ce cinstim sfintele moaşte?
În tradiţia ortodoxă,se spune că Dumnezeu îi înzestrează după moarte cu un anumit dar pe acei oameni care au avut o viaţă spirituală înaltă. Sufletul sfântului este pus în relaţie cu moaştele sale. Desigur,dorinţa credincioşilor de a venera moaştele ţine şi de o anumită relaţie dintre ei şi sfântul respectiv. În concluzie,nu moaştele fac minuni,ci sfântul la care te rogi,prin harul dat de Dumnezeu.
În primul rând,contează rugăciunea,dar este de folos şi contactul cu sfintele moaşte sau cu icoanele,pentru că oamenii au nevoie de dovezi materiale. Părintele Stăniloae se întreba cum se face că un milion de oameni se roagă unui sfânt,iar sfântul le răspunde tuturor. Şi tot el spunea că sfinţii primesc de la Dumnezeu darul de a asculta simultan toate rugăciunile şi de a le da ajutor tuturor. Moaştele reprezintă pentru cei mai mulţi certitudinea că minunea este posibilă. Când le atingi,ai mai multă speranţă.
Oamenii cred că la marile sărbători puterea sfântului creşte. Preoţii spun că nu. Ceea ce depăşeşte limitele obişnuitului este însă speranţa şi credinţa lor,iar atunci sfântul răspunde altfel. Minunile care se petrec în preajma moaştelor sunt făcute nu numai pentru cel care se roagă,ci şi pentru cei care sunt de faţă. Iar rugăciunea comună care se face la o astfel de prăznuire este mai ascultată de Dumnezeu decât cea personală.
O întrebare pe care şi-o pun adesea credincioşii este legată de faptul că bucăţele din trupul unui sfânt ajung la mai multe biserici. Oare mai au aceeaşi putere aceste fragmente? În general,în momentul în care o biserică solicită o părticică din trupul unui sfânt,o şi obţine,dar dacă trupul rămâne în întregime neputrezit,este păstrat astfel.
Trupul Sfântului Nectarie a fost neputrezit timp de 20 de ani,după care carnea a dispărut,rămânând doar scheletul. Apoi,părticele din el au fost împărţite şi altor biserici. Preoţii consideră că Dumnezeu a lăsat ca fragmentele din trupul sfinţilor să meargă în toată lumea,iar prin puterea lor divină să facă minuni.
