Obiceiuri de Sfântul Andrei din satele românești. De ce să nu dai bani cu împrumut?

La final de brumar, cum mai este cunoscută luna noiembrie în popor, în ziua de 30 noiembrie, întreaga creștinătate îl prăznuiește pe Sfântul Andrei, cel care a propovăduit Creștinismul geto-dacilor între Dunăre și Marea Neagră și ne-a făcut să-L iubim pe Dumnezeu. În popor, sărbătoarea este însoțită de o serie de datini.

Sărbătoarea de azi a Sfântului Andrei, numit Sântandrei în popor, s-a suprapus peste aceea închinată unei divinităţii daco-gete, personificare a lupului. De-a lungul vremii, oamenii de la sate au răspândit numeroase obiceiuri și superstiții legate de noaptea de dinaintea praznicului Sfântului Apostol Andrei. Aceasta a fost corelată cu ciclul de înnoire a timpului, odată cu Anul Nou dacic. Din bătrâni, se spune că lupii capătă acum puteri extraordinare, iar vârcolacii și strigoii rătăcesc liberi prin lume. Descoperă ce datini se păstrează la sate cu scopul protejării de spiritele malefice sau de patimi!

Ritualuri pentru ferirea de spirite rele

Pentru a-i ocroti pe cei ai casei de duhurile rele, sătenii obișnuiau să nu arunce gunoiul în ajun de Sântandrei, să nu dea cu bani cu împrumut şi să deretice în jurul casei. Femeile nu-și pieptănau părul și întorceau cu gura în jos toate vasele (cănile, oalele), pentru a alunga strigoii și a împidica spiritele malefice să se ascundă în ele sau să le folosească în scop negativ. Un alt obicei ţinut în această zi este acela de a mânca usturoi. Tot cu usturoi se face semnul crucii la încheieturi, pe frunte, piept și spate. Sunt frecate cu usturoi intrările în casă și în fiecare încăpere, precum şi pervazurile geamurilor cu scopul de a feri casa de spiritele rele.

Datina Păzitul usturoiului din noaptea strigoilor

Până la începutul secolului trecut, în estul ţării, în zona numită Podişul Bârladului, tinerii aveau obiceiul de a ţine petreceri de Noaptea strigoilor care se asemănau cu cele de Anul Nou, deoarece noaptea dinaintea praznicului Sfântului Andrei era considerată, în trecut, Anul Nou dacic. Scopul acestei tradiţii era ca întreaga comunitate să fie ocolită de moroi şi strigoi, cei care se năşteau din relaţii incestuoase şi cei care îşi părăseau mormintele pentru a face oamenii să sufere. Ungeau cu usturoi uşile şi ferestrele locului unde avea loc petrecerea. În timpul

petrecerii, avea loc ritualul Păzitul usturoiului pentru care fetele aduceau câte trei căpăţâni de usturoi şi le puneau pe toate într-o covată pe care le păzea o bătrână la lumina lumânărilor. Fetele făceau o păpuşă din cârpe, pe care o numeau Andreiu, care reprezenta anul cel vechi. O aşezau pe pat sau pe masă, ca pe un mort şi jeleau.

Știai că…

…în zorii zilei în care este prăznuit Sfântul Apostol Andrei, se împărţea usturoiul folosit la ritualul din ajun şi toţi reveneau la casele lor, punând usturoiul în dreptul icoanelor și folosindu-l ca leac peste an?

Se spun rugăciuni pentru cu patimi grele

Dumnezeu l-a răsplătit pe Sfântul Apostol Andrei, oferindu-i darul alungării demonilor, de a vindeca boli şi de a dezlega păcatele oamenilor. Sfântul nu a cedat tendației de a se lepăda de Hristos după prinderea și întemnițarea Lui. În noaptea în care apostolii s-au despărțit de El, Sfântul Andrei s-a numărat printre cei care au rămas neclintiţi în credință. De aceea, şi în prezent, în ziua în care este pomenit Sfântul Andrei, cei care au patimi grele, de care nu reușesc să scape sau rudele acestora pot primi ajutor dacă îi citesc acatistul: „Cu darul cel dat ţie de la Dumnezeu, întru tot lăudate Andrei, duhurile demonice cu cuvântul se izgonesc, bolile fug, mulţimea patimilor sufleteşti se îndepărtează de la cei bolnavi; pentru aceasta cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!“.