Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de toamnă. Ce e bine şi ce ar trebui să eviţi să faci în ziua Sfintei Vineri
Anotimpul de tranziţie către iarnă aduce multe sărbători religioase însoţite de obiceiuri împământenite de secole, care se păstrează încă, în special în zonele rurale.
Odată cu atingerea mijlocului toamnei, oile se pregătesc de iernat, ciobanii şi văcarii încheie sorocul, îşi iau ce li se cuvine şi se fac noi înţelegeri pentru anul care vine. În ţară, se organizează iarmaroace de toamnă la care se vând produsele obţinute din oierit. Potrivit tradiţiei, aşa cum va fi vremea în ziua de 14 octombrie, va fi şi de Sfântul Dumitru, pe 26 octombrie, precum şi în zilele de prăznuire a celorlaltor sărbători de peste an. Dacă frunzele copacilor îngălbenesc şi cad repede înseamnă că anul următor va fi îmbelşugat. Ciobanii anticipează vremea în funcţie de mioarele lor: dacă acestea stau adunate una lângă alta, este semn că va urma o iarnă grea. Potrivit credinţei populare, sărbătoarea Sfântului Dumitru este ziua lichidării tuturor socotelilor, chiriilor, împrumuturilor făcute cu luni în urmă.
De Acoperământul Maicii Domnului se ţine post
Cea dintâi sărbătoare a lunii octombrie, Acoperământul Maicii Domnului are loc chiar în prima zi a lui Brumărel, cum mai este denumită în popor a doua lună a toamnei. Acest praznic este cunoscut şi sub numele de Pocroave. Este o zi în care creştinii ţin post şi împart plăcinte de mere şi dovleac, pentru a fi protejaţi de boli, supărări, necazuri, înec. Fetele de măritat se rugau în această zi Sfântului Procoavă pentru a avea păr bogat. De asemenea, ele nu-şi scurtează părul în această zi, nu-l aruncă pe cel căzut şi nici nu-l ard, pentru a evita riscul de a ajunge să fie folosit de femeile care fac farmece. Despre tinerele care se gătesc pentru nuntă în această zi se spune că vor avea căsătorie de durată şi cu multe bucurii.
Sfânta Vineri de toamnă este sărbătorită pe 14 octombrie
În ziua în care este sărbătorită Sfânta Parascheva sau Sfânta Vineri de Toamnă nu este indicat să lucrezi. Aceia care muncesc pe 14 octombrie este posibil să aibă parte de necazuri în familie, întrucât sfânta este ocrotitoarea familiei. La marele său praznic, trebuie să fim mai smeriţi şi să ne rugăm mai mult Domnului. Se împart săracilor lipii, covrigi, must şi vin roşu pentru a avea sărbători îmbelşugate în tot restul anului. Dacă cineva îţi cere ajutorul, nu te feri să-i întinzi o mână de ajutor. Cei zgârciţi vor avea parte numai de pagube. Tot acum, nu se face focul în casă, oricât ar fi de frig. Fetele şi femeile nemăritate nu au voie să facă treburi în casă acum, altfel nu se vor mărita. Viitoarele mămici sunt sfătuite să împartă de mâncare copiilor săraci, pentru a avea o naştere mai uşoară. Un obicei pe care-l ţin credincioşii este să nu mănânce nimic până după terminarea Sfintei Liturghii. Cei care mănâncă dimineaţă, mai ales de dulce, pot avea probleme cu stomacul.
Praznicul Sfântului Dumitru marchează începutul iernii
Pe 26 octombrie, sărbătoarea Sfântului Dumitru, numită şi Sânmedru, marchează ultima dintre cele mai importante sărbători ale toamnei. După hramul Sfintei Parascheva, Sfântul Dumitru reprezintă una dintre cele mai importante sărbători ale toamnei, care, conform superstiţiilor pastorale, reprezintă începutul iernii. Printre cele mai spectaculoase obiceiuri de Sânmedru sunt focurile vii. În noaptea de 25 octombrie, se ţine Focul lui Sânmedru. Pe dealuri, se aprind focuri peste care copiii sar pentru a rămâne sănătoşi, iar tinerii pentru a se căsători. Rolul focului este de a aduce rodnicie, de aceea, după ce este stins, cenuşa se aruncă în grădină. Femeile mai înaintate în vârstă împart covrigi, nuci, mere, pâine, struguri şi prune uscate celor care sar peste foc. Tot în această zi se pomenesc morţii şi se împarte colivă de Sânmedru şi colaci în formă de cruce. În Bucovina, cine seamănă usturoiul după Sânmedru va avea parte numai de pagubă în anul următor. În Oltenia, numai dacă respecţi toate tradiţiile sărbătorii vei fi protejat de primejdii. Nu trebuie să foloseşti pieptănul, altfel atragi asupra ta necazuri şi primejdie de lupi.
Ziua Sfinţilor Mihail şi Gavriil este hotar între toamnă şi iarnă
Oamenii de la munte îi cinsteau pe cei doi Arhangheli, considerându-i şi ocrotitori ai oilor. Ciobanii făceau o turtă mare din mălai, care se arunca în târla oilor, odată cu lăsarea berbecilor la oi, pentru împerechere. Dacă turta cădea cu faţa în sus, se anunţa o primăvară fertilă, iar dacă turta cădea pe dos, prevestea oi sterpe şi lipsă de belşug. În sâmbăta dinaintea sărbătorii, se împarte pentru sufletele morţilor, iar ziua poartă numele de Moşii de Arhangheli. Acum, se aprind lumânări pentru cei plecaţi dintre noi fără lumânare. 8 noiembrie este zi de hotar între anotimpuri, căci de-acum iarna începe să-şi intre în drepturi treptat. În popor, se spune că, iarna, vremea va fi mai mult cum este în această zi. De asemenea, între sărbătoarea Arhanghelilor şi cea a Crăciunului, există câteva zile calde, însorite, aşa-numita vară a iernii, fiindcă se crede că Sfântul Mihail poate opri venirea bruscă a frigului.
@shutterstock
