Tradiţii şi obiceiuri româneşti de Paşte
Duminica Floriilor a fost ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, începând astfel Săptămâna Patimilor. Este săptămâna sfântă în care credincioşii trebuie să fie mai buni, mai iertători şi să se pregătească să primească lumina Învierii. Deoarece sărbătoarea pascală este înconjurată de obiceiuri şi tradiţii, iată care sunt cele mai importante:
Obiceiuri şi tradiţii din primele trei zile ale săptămânii Mari
În Lunea Mare, Marţea Mare şi Miercurea Mare, credincioşii trebuie să se ocupe de gospodărie, să facă curăţenie în curte, grădină. De asemenea, în primele trei zile din săptămână trebuie să se facă curăţenie în casă – să se spele geamurile, să se aerisească, să se pregătească locuinţa pentru sărbătoare.
Obiceiuri şi tradiţii din Joia Mare
Joia este ziua în care se face pomenirea Morţilor. Oamenii trebuie să meargă la biserică să împartă mâncare de post, fructe, vin. De asemenea, se spune că trebuie să se strângă în curte grămezi de crengi şi să se dea foc – acest ritual este destinat sufletelor morţilor, despre care se spune că se întorc la casele lor. În plus, joia trebuie să se vopsească ouăle (roşii – la fel ca sângele Lui Iisus), să se coacă cozonacii şi pasca. Se mai spune că nu trebuie să dormi în ziua de Joi, pentru că vei lenevi tot restul anului. În Joia Mare are loc Denia celor 12 Evanghelii. La biserică se ţine lumânare aprinsă, dar se spune că este bine să se aprindă lumânări la ferestre. Potrivit credinţei populare, este seara în care cei vii se întrepătrund cu cei morţi. De asemenea, tradiţia spune că fetele trebuie să-şi pună 12 dorinţe pe aţă, făcând câte un nod după fiecare evanghelie, dezlegate după Înviere, ca să se împlinească. Aţa se pune sub pernă, ca să-şi viseze ursitul.
Obiceiuri şi tradiţii din Vinerea Mare
În Vinerea Patimilor este bine să se ţină post negru.Nu trebuie să se muncească în gospodărie şi nici să nu se gătească, ci oamenii trebuie să meargă la biserică cu flori. Din bătrâni se spune că acela care va ţine post negru va fi ferit de boli şi va avea spor în toate, iar după-amiaza trebuie să se meargă la biserică pentru trecerea pe sub Sfântul Aer, procesiune care simbolizează suferinţa prin care a trecut Iisus Hristos pe drumul Crucii. De asemenea, tot în Vinerea Mare, nu se mănâncă urzici şi nu se bea oţet. Pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu oţet.
Obiceiuri şi tradiţii din Sâmbăta Mare
Conform tradiţiei, sâmbătă dimineaţa femeile trebuie să se spele pe cap, să se pieptene, să se îmbrace cu haine curate să se închine şi să se roage, apoi pot să-şi termine treaba. Se spune că tot ce faci în această zi trebuie să le faci cu mâna dreaptă, să se pregătească mielul sacrificat şi să se facă ultimele pregătiri pentru masa de Paşte. Mai mult, femeile trebuie să pregătească pentru slujba de Înviere un coş care conţine: ouă roşii, pască, cozonac, sare şi friptură de miel.
- Altă tradiţie spune în Săptămâna Mare e bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu cei cu care au fost în duşmănie.
- Se spune că la Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă , la fel ca şi apa, are un rol purificator.
- În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoroasă, vei avea ghinion.
- Lumânarea de la Înviere trebuie păstrată în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale, supărări.
- În dimineaţa Paştelui e bine să priveşti prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului.
- Un alt obicei spune că e bine să te speli pe faţă cu apă în care a fost pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate.
- În ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.
