Postul Paștelui, între credință și sănătate. De ce să îl ții și cum te poate ajuta?

Postul Mare, cunoscut și ca Postul Sfintelor Paști, este considerat cea mai aspră perioadă de post din an. În acest an, el a început pe 16 februarie, fiind precedat de Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei, o etapă de pregătire înaintea celor 40 de zile dedicate primenirii sufletești și trupești.

Pentru credincioșii ortodocși și cine dorește să îl țină, această perioadă nu înseamnă doar renunțarea la anumite alimente, ci și un timp al reflecției, al rugăciunii și al echilibrului interior. Un studiu realizat la nivel național arată că aproape jumătate dintre românii cu vârsta peste 14 ani țin Postul Mare, femeile fiind cele mai preocupate de respectarea tradiției. Pentru mulți, postul este nu doar o expresie a credinței, ci și o formă de disciplină spirituală și de grijă față de sănătate.

Este prilej de reculegere

Postul Sfintelor Paști este păstrat în amintirea jertfei Mântuitorului şi a Învierii Lui, ci şi a postului pe care Iisus Hristos l-a ţinut vreme de 40 de zile înainte de ispitirea Sa de pe Muntele Carantaniei. Mai mult, este un prilej de reculegere şi de curăţire a trupului şi sufletului. Acesta este doar unul dintre avantajele pe care le oferă decizia de a ţine acest post! Sfinţii Părinţi descriu postul ca o dovadă a dragostei pentru Dumnezeu. Sfântul Ioan Scărarul, un cuvios monah care a trăit la mănăstirea de pe Muntele Sinai, a scris astfel despre post în lucrarea „Scara dumnezeiescului urcuş‟: „este o silire a firii şi o tăiere împrejur a dulceţii gâtlejului, curmarea aprinderii, alungarea gândurilor negre şi eliberarea de visări, curăţia rugăciunii, (...) înmuierea învârtoşării, încetarea multei vorbiri (...) uşa şi desfătarea raiului‟. Iată de ce, dincolo de abţinerea de la mâncărurile de dulce, postul înseamnă să renunţi un timp la plăcerile tale, să te îngrijeşti mai mult de ceilalţi, fiind mai atent la necazurile lor, şi să te dedici nevoilor sufletului tău mai mult decât de cele ale trupului.

Cum să-l ții

Perioada de pregătire a Postului Mare începe cu două etape, Lăsata secului de carne din Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi (15 februarie), urmată de o săptămână în care se ocolesc produsele alimentare din carne, fiind dezlegare la ouă, lactate, brânzeturi, şi de Lăsata secului de brânză din Duminica Izgonirii lui Adam de Rai (22 februarie). Pe durata acestui post se îngăduie doar câteva zile de dezlegare la peşte, la Buna Vestire, pe 25 martie, şi de Florii, pe 5 aprilie. În restul postului, în sâmbete şi duminici este dezlegare la vin şi ulei. Cine are putere, poate ţine post negru în fiecare miercuri şi vineri, iar în primele două zile din post şi în ultima săptămână, Săptămâna Patimilor, poate mânca doar pâine şi apă, o dată în zi, seara. În celelalte zile de post obişnuit, se renunţă la brânzeturi, lactate, carne, iar în Ajunul Învierii Domnului, se ţine post până seara, când se poate mânca covrigi, fructe, grâu fiert îndulcit cu miere.

Reține!

Dincolo de postul „alimentar‟, este esenţial să te îngrijeşti şi de sufletul tău, prin rugăciune, prin grija faţă de aproapele, prin împăcare cu toţi cunoscuţii.

Cine are dezlegare?

Cum postul nu înseamnă doar renunţare la alimente de origine animală, cei care au dezlegare pot ţine postul fiind cumpătaţi în toate, rugându-se mai mult, făcând milostenii, iertând, evitând să se supere, să se certe, renunţând la micile plăceri, în amintirea patimilor Mântuitorului Iisus Hristos. În general, canoanele bisericeşti oferă dezlegare la post copiilor până la şapte ani, căci ei sunt curaţi la suflet, femeilor însărcinate şi persoanelor bolnave.