Febra: cauze, simptome şi tratament. Apare când hipotalamusul îşi modifică punctul de termoreglare internă

Cunoscută şi sub numele de hipertermie, febra reprezintă temperatura crescută a corpului. În multe cazuri, poate fi un simptom al unei afecţiuni mai serioase, care necesită îngrijire medicală.

Temperatura normală a corpului se situează în jurul temperaturii de 37 °C şi poate fluctua pe parcursul zilei, dimineaţa fiind mai scăzută, în timp ce seara este mai crescută. Exerciţiile fizice, somnul pe parcursul zilei sau ciclul menstrual pot creşte temperatura corporală. În cazul unei infecţii, sistemul imunitar acţionează pentru a combate virusul sau bacteria, febra fiind un simptom vizibil în acest sens. Pentru rezultate precise, temperatura corpului trebuie măsurată sublingual cu termometrul.

Simptome comune

În timp ce unele persoane percep febra printr-o senzaţie intensă de cald, ea poate avea şi alte simptome, precum frisoanele, transpiraţia, senzaţia de frig pe care alte persoane nu o simt, scăderea apetitului, deshidratarea, o sensibilitate crescută la senzaţia de durere, lipsa energiei şi somnolenţă, precum şi dificultăţi de concentrare. În cazul bebeluşilor, febra poate fi recunoscută după senzaţia de cald la atingere, obraji de un roşu aprins, precum şi transpiraţie. Atunci când febra este ridicată, peste 39 °C, poate apărea starea de confuzie şi de iritabilitate.

Cauzele de apariţie

Febra apare atunci când hipotalamusul, o secţiune a creierului, îşi modifică punctul de reglare a temperaturii corporale. Astfel, organismul poate percepe temperatura ca fiind scăzută, apar frisoanele şi tremuratul, aceastea fiind modalitatea prin care corpul încearcă să genereze mai multă căldură, ceea ce are drept consecinţă febra. La o temperatură corporală mai ridicată decât cea normală, bacteriile şi virusurile se multiplică mai greu şi, astfel, sistemul imunitar are mai multe şanse să le atace şi să le învingă. Sunt numeroasele cauzele declanşării febrei, cele mai frecvente fiind:

infecţii ale organismului, inclusiv cele urinare, gripa şi pneumonia;
vaccinurile pentru imunizare, inclusiv cele pentru difterie, tetanos sau COVID-19;
apariţia dinţilor, în cazul copiilor;
unele afecţiuni inflamatoare, precum artrita reumatoidă sau boala Crohn;
cheagurile de sânge;
arsurile solare;
toxiinfecţia alimentară;
unele medicamente, inclusiv antibioticele.

Variante de tratament

Atunci când febra nu depăşeşte 38 °C, sunt recomandate cât mai multe lichide, de preferinţă calde, nu fierbinţi, care să prevină deshidratarea. Pot fi incluse în băuturi săruri de rehidratare, iar pe parcursul zilei pot fi făcute băi calde. Totuşi, atunci când febra este ridicată, de peste 38,5 °C, este necesar ajutor medical, deoarece poate duce la complicaţii.

Tratamentul de prima linie în caz de febră sunt medicamentele cu efect antitermic, care au ca scop reducerea temperaturii. Este important ca febra să fie tratată prin monoterapie, mai exact să fie folosită o singură substanţă activă, nu două medicamente combinate. Printre cele recomandate în caz de febră se numără antiinflamatoarele nosteroidiene, cum ar fi ibuprofenul, cu o doză maximă de 1.200 mg zilnic, sau diclofenacul, cu 75 mg zilnic. Pentru scăderea febrei este utilizat şi paracetamolul, însă doza maximă recomandată la 24 de ore este 4.000 mg. Aspirina trebuie luată cu precauţie, doar cu recomandarea medicului, fiind contraindicată copiilor sau celor care iau deja medicamente cu rol de subţiere a sângelui. Dacă în urma tratamentului cu antitermice temperatura nu scade sub 39 °C, este necesar consultul medical.