Ce înseamnă mesajul SOS şi de unde vine abrevierea care indică suferinţă
Când vezi grupul de majuscule SOS la geamul unei case, te gândeşti că în interiorul clădirii este un pericol. Mesajul acesta este international valabil. Nu puţini cred că SOS vine de la îndemnul în limba engleză „Save Our Ship!‟ (salvaţi-ne nava!) ori de la „Save our souls!‟, unde „souls‟ înseamnă suflete. Răspunsul corect este destul de departe de acestea.
Din punct de vedere tehnic, „SOS” nu reprezintă oficial niciuna dintre aceste enunţuri. Abrevierea internaţională pentru suferinţă nu trebuie confundată cu un acronim, deşi asocierea este des utilizată. Acronimul este, conform Dicţionarul explicativ al limbii române, format din prima sau primele litere ale cuvintelor care compun o sintagmă, o expresie, un titlu etc. SOS este cunoscut datorită apariţiilor sale în benzile desene, pe insule sau în deşert, în filme cu nave şi marinari, dar şi în muzică, în piesele Rihannei şi trupei ABBA. Literele SOS au fost folosite drept cod pentru urgenţă, încă din anul 1905. Dar ce înseamnă SOS, de fapt? Răspunsul te va surprinde, pentru că nu înseamnă nimic, dar tocmai de aceea este important.
De unde vine termenul SOS?
Spre deosebire de COVID-19, care este un acronim pentru pentru Corona Virus Disease 2019, SOS reprezintă o secvenţă de cod Morse, introdusă în mod deliberat de guvernul german, într-un set de reglementări radio, din 1905, pentru a se distinge de transmisiile telegrafice mai puţin importante. Tradus în cod Morse, SOS arată astfel: „. . . - - -. . . ‟, adică trei puncte, trei liniuţe, trei puncte. Într-o perioadă în care navele internaţionale umpleau din ce în ce mai mult mările, iar codul Morse era singura modalitate de a comunica instantaneu între ele, navele aveau nevoie de o modalitate rapidă şi inconfundabilă de a semnaliza că au început problemele.
Succesiunea de puncte şi liniuţe triplete, propuse de guvernul german, a devenit, în scurt timp, favorită la nivel internaţional, pentru simplitatea sa. Transmis fără pauză şi repetat la fiecare câteva secunde, semnificaţia SOS a fost inconfundabilă, mai ales că nu a format niciun cuvânt sau vreo prescurtare cunoscută.
SOS avea o simetrie recunoscută instantaneu. Nu numai că vorbim despre un cuvânt palindrom (un cuvânt care se citeşte la fel şi înainte şi înapoi, cum ar fi termenul civic etc.), dar SOS este şi o ambigramă, un cuvânt care arată identic, fie că este citit cu susul în jos sau cu partea dreaptă în sus. Când este scris pe zăpadă sau pe plajă, indiferent de unde vine elicopterul salvator, SOS reprezintă acelaşi mesaj, inconfundabil.
Totuşi, în anul 1908, codul triplu punct-liniuţă a devenit semnalul oficial internaţional de primejdie, transmis prin radio, şi a rămas aşa până în 1999, când s-a încheiat povestea codului Morse. Astăzi, o navă poate semnaliza primejdie printr-o simplă apăsare de buton, ridicarea unui telefon sau un apel prin unde radio, dar mesajul SOS va continua să persiste ca un apel de rezervă pentru pericol.
@Shutterstock
