Haiducul Şaptecai, jucat de Florin Piersic, inspirat de un personaj real. Cine au fost haiducii şi cât bine făceau ei, de fapt?
Şaptecai, haiducul făcut celebru de interpretarea inegalabilă a lui Florin Piersic în filmul regizat de Dinu Cocea, a existat în realitate. Ca multe alte nume familiare: Iancu Jianu, Baba Novac, Andrii Popa. Omagiaţi în filme, cântece şi cărţi de istorie, unii „au furat de la bogaţi pentru a da săracilor“, însă mulţi dintre ei s-au ocupat cu tâlhării, crime şi violuri.
Timp de aproximativ trei secole (între 1560 şi 1860), pe teritoriul Olteniei, au existat mai multe cete haiduceşti. Unul dintre lideri era supranumit Şaptecai şi a fost sursa de inspiraţie pentru filmul care îl are ca protagonist pe Florin Piersic. Pe numele său real Anghel Panait, Şaptecai era originar din Vâlcele (Olt) şi a participat la luptele împotriva turcilor alături de un alt haiduc legendar, Iancu Jianu.
Iniţial, aria sa de acţiune era în pădurea Strehareţ, apoi în toată Oltenia, până în Bucureşti. La un moment dat, a renunţat la viaţa zbuciumată, a fost cârciumar la Drăgăşani, apoi s-a căsătorit cu o cârciumăreasă bogată. Acesta avea însă să fie sfârşitul lui, căci soţia l-a otrăvit când a aflat că o amantă mai tânără.
Preoţii, haiduci renumiţi
Şi Răspopitul, jucat magistral de Toma Caragiu în seria filmelor „Haiducii“ a existat în realitate, ca multe alte nume pe care le cunoaştem.
În timpul regimului comunist, care a avut ca sursă pentru studierea fenomenului haiduciei folclorul (legende, poveşti, balade şi doine) ei au fost ridicaţi la rang de eroi, prezentaţi drept luptători pentru drepturile săracilor, apărători de ţară. Însă mulţi erau doar tâlhari violenţi şi ucigaşi care care jefuiau fără discriminare bogaţi, săraci, mănăstiri, biserici, sate şi oraşe.
Haiducii proveneau în general din clasele sociale joase, mai ales în perioadele de instabilitate politică şi socială. Unii dintre ei erau ciobani, familiarizaţi cu drumurile lungi, cu viaţa în munţi şi care deţineau şi ştiau să folosească arme de foc pentru a-şi apăra animalele. Haiducii nu proveneau însă doar din rândurile ţăranilor şi ciobanilor. Astfel, haiducul Ivancio era învăţător ziua iar noaptea pleca în codru cu haiducii. Unii erau fii de boieri, precum Ştefan Bujor sau Pintea Viteazul. Din rândul bisericii s-au evidenţiat haiducii Andrii Popa şi Stoian Şoimul, care au fost preoţi înainte de a deveni haiduci, dar şi Ioniţă Tunsu, originar din Optaşi, Olt. Acesta a fost supranumit Răspopitul sau Paracliserul şi a fost sursa de inspiraţie pentru personajul lui Toma Caragiu din seria Haiducii.
A fost paracliser la Biserica Sfinţii Voievozi de pe Calea Griviţei şi locuia chiar în curtea bisericii. La un moment dat, s-a răzgândit (este neclar din ce motive) în privinţa ocupaţiei sale şi a refuzat să mai toarne ulei în candele. Şi-a tuns părul şi a plecat în pădurea Strehareţ din Olt, să haiducească. Şi-a strâns repede o ceată şi a plecat spre Craiova. La început, ceata sa a fost unită cu cea a lui Amza Scorţan, prin împrejurimile Craiovei, apoi cu cea a lui Anghel Panait, înapoi în Olt. A devenit pandur în armata lui Tudor Vladimirescu în 1821 şi a ajuns din nou la Bucureşti, apoi la Drăgăşani. Împreună cu oamenii lui calcă pe neguţătorii bogaţi şi pe boierii care se aflau în ţară, la moşiile lor. Se spune că Tunsu nu omora, nu schingiuia şi lăsa păgubitului bani de drum şi de cheltuială.
Pandurii, în România, în majoritatea cazurilor, au fost tot haiduci, înrolaţi ulterior într-o oaste paramilitară cea a pandurilor (condusă de Tudor Vladimirescu n.r.), care a stârnit revoluţia de la 1821.
Popa Şapcă este considerat a fi unul din organizatorii Marii adunări populare de la Islaz, din 1848 şi conducătorul cetelor de haiduci. Ridică la luptă ţăranii şi devine unul dintre conducătorii armatei revoluţionarilor din Ţara Românească, înăbuşită de trupele otomane care au intrat în principat.
Baba Novac, după care a fost numită o stradă din Bucureşti, a fost un haiduc mercenar sârb, luptător consecvent contra Imperiului Otoman, căpitan al oştii de haiduci din armata lui Mihai Viteazul. Este erou naţional al Serbiei.
Iancu Jianu a fost un vestit haiduc din Oltenia, fiu al unei familii destul de înstărite. Acţiunile sale erau îndreptate nu numai împotriva boierilor, ci aveau şi un puternic caracter naţional: antifanariot, antihabsburgic, antiotoman.
După „Haiducii”, „Răpirea fecioarelor” şi „Răzbunarea haiducilor”, până pe 19 septembrie, telespectatorii pot urmări la TVR 1, sâmbăta seara, şi celelalte producţii din seria „Haiducilor”: „Haiducii lui Şaptecai”, „Zestrea Domniţei Ralu” şi „Săptămâna nebunilor”. Al patrulea film al seriei, „Haiducii lui Şaptecai”, se vede pe 5 septembrie, de la ora 21.10. Seara de sâmbătă este dedicată de TVR 1 blockbuster-ului românesc.
