Prima lege antialcool din România. Ce pedepse primeau beţivii la 1900
Băutura, la români, are o lungă tradiţie. De fapt, începe mult mai devreme, încă din vremea dacilor, mari cosumatori de vin, cărora Burebista le-a impus abstinenţa. A continuat, de-a lungul vremii, cu ospeţe mari şi mici la curţile boiereşti şi domneşti sau în bătăturile ţăranilor. La începutul sfârşitul anilor 1800, însă, câţiva oameni politici de vază au fondat Liga antialcoolică, apoi au făcut o lege care să reglementeze vânzarea şi consumul de alcool.
În 1877 a fost fondată Liga antialcoolică, din care făceau parte personalităţi precum istoricul A.D. Xenopol, Spiru Haret, doctorul Mina Minovici şi generalii Lahovary şi Budişteanu. Una dintre măsurile concrete luate de aceştia a fost înlocuirea rachiului sau ţuicii din meniul trupelor armate cu ceai şi cafea.
Totuşi, luptătorii mişcării antialcoolice credeau că eforturile lor sunt în zadar dacă nu se va emite şi o lege care să reglemeteze acest viciu. Aşa că o propunere pentru "înfrângerea beţiei" a fost depusă la Cameră în 1908, iar actul normativ a fost aprobat rapid.
Iată câteva dintre prevederile primei legi antialcool din România.
- De la 1 aprilie până la 30 septembrie, cârciumile se închid la 9 seara, de la 1 octombrie la 31 martie la 8 seara.
- Cârciumarii nu vor da de băut în cârciumă copiilor mai tineri de 16 ani, nu vor da sub niciun motiv şi nicio ameninţare băutură oamenilor beţi, nu vor primi în cârciumă oameni beţi şi femei bete.
- În zile de alegeri, vor fi închise toate cârciumile din zonele rurale, iar în zonele urbane numai cele cuprinse în zona de votare. Cârciumarii care vor contraveni acestei dispoziţiuni se vor pedepsi cu amendă de la 500 la 2.000 de lei.
- Oricine beat fiind se va gâlcevi, se va deda la neorânduieli de orice fel sau va cădea în drum, va fi pedepsit cu o amendă de la 2 la 20 de lei. În caz de recidivă, în cursul aceluiaş an, la amendă se va adăuga arestarea 24 de ore, iar la a doua recidivă 48 de ore, iar la a treia, pe lângă amendă, arestarea 3 zile. Odată cu a treia arestare, judecătorul va înscrie numele beţivului pe o listă a beţivilor, care se va ţine la toate primăriile şi se afişează în toate cârciumile comunale.
- Cel înscris în listă nu va mai putea fi primit în nicio cârciumă. Acela care, fiind înscris pe această listă, nu va mai fi supus la nicio condamnare de beţie timp de 3 ani, va fi şters de pe listă de judecător. Dacă se va expune din nou la condamnări şi la înscrierea pe lista beţivilor, va rămâne înscris toată viaţa sa.
Sursa: Almahanul literar gastronomic/Editura Athanor
FOTO Profimedia
