Tradiţii de nuntă de la noi şi în lume

Peste tot în lume, ziua căsătoriei este asociată cu obiceiuri ce se respectă din bătrâni. Că sunt pline de romantism sau că-s de-a dreptul ciudate, toate au drept unic scop fericirea şi prosperitatea mirilor.

Dacă la oraş multe dintre tradiţii s-au pierdut, în mediul rural ele încă se respectă. La noi, obiceiurilor transmise din generaţie în generaţie li s-au adăugat altele, de factură Occidentală - de exemplu, aruncatul buchetului, scosul jartierei, alaiul de domnişoare şi cavaleri de onoare, acel „ceva vechi, ceva nou, ceva albastru, ceva de-mprumut“. Toate acestea sunt menite să facă din ziua cununiei un moment memorabil.

Vornicul cheamă lumea la ceremonie

În zona Moldovei, încă se mai obişnuieşte ca părinţii mirilor şi naşii să meargă cu chematul la nuntă. Pe lângă invitaţie, aceştia servesc persoanele invitate cu un pahar de ţuică închinat mirilor. Mai există localităţi în care chemarea se face de către vornic - o persoană respectată, care cunoaşte tradiţiile zonei şi care ajută familiile mirilor. Un alt obicei care se respectă şi azi este cel al iertăciunii. Mai exact, mirii se pun în genunchi şi cer iertare părinţilor înainte de slujba religioasă, iar scopul gestului este de a obţine binecuvântarea pentru anevoiosul drum al vieţii.

Bradul dichisit şi turta miresei

Şi obiceiul împodobirii bradului este specific Moldovei şi Olteniei. Dacă în anumite zone bradul este pus cu câteva zile înainte de nuntă la poarta mirilor (semn că acolo urmează să aibă loc marele eveniment), în altele el este purtat în faţa alaiului de nuntă, pentru ca mirii să aibă noroc şi viaţă îmbelşugată. La fel de veche este şi datina de a aşeza o găleată cu apă în poarta bisericii, ca mai apoi mirii să pună bani în ea şi să o răstoarne. Des întâlnită şi respectată este şi tradiţia de a rupe turta miresei şi de a dansa hora în faţa casei acesteia, înainte ca alaiul de nuntaşi să se îndrepte către biserică.

Dansul găinii şi dezbrobodirea miresei

Ştiai că în mai multe zone din ţară mirii obişnuiesc să fie întâmpinaţi la restaurantul unde are lor petrecerea de către părinţi? Li se pune în jurul gâtului un ştergar şi sunt serviţi cu un ou fiert şi cu gem, alimente care simbolizează belşugul şi dulceaţa traiului în doi. Încă nelipsit în multe judeţe ale ţării este şi obiceiul de a juca găina. Aceasta este gătită, împodobită, iar cei din familia mirilor (sau chiar personalul de la restaurant) dansează printre nuntaşi ţinând platoul în mâini. Ceea ce mai puţini ştiu este că, pe vremuri, hora găinii valida, public, virginitatea miresei. Tot în zilele noastre, spre dimineaţă, este pusă în practică şi tradiţia dezbrobodirii: naşa îi dă jos voalul de pe cap miresei şi îi pune în loc o eşarfă sau o pălărie, gest ce simbolizează faptul că de acum este femeie căsătorită. Ulterior voalul este prins în părul domnişoarei de onoare, semn că ea urmează să intre în rândul lumii.

Obiceiuri de nuntă din alte ţări

Tradiţiile legate de căsătorie sunt frumoase şi variate, peste tot în lume. În Peru se obişnuieşte ca fetele singure care sunt invitate la nuntă să tragă de panglicile care sunt prinse de tortul de nuntă, înaintea ca acesta să fie tăiat, iar cea care găseşte inelul de logodnă ascuns urmează să se căsătorească. În Bulgaria, femeile proaspăt căsătorite păstrează tradiţia de a arunca peste umăr o farfurie, în care se pun bani, ouă şi făină. Cu cât vasul se sparge în mai multe bucăţi, cu atât cuplul va avea mai mult noroc în căsnicie. În Suedia părinţii miresei pun în pantofii acesteia câte o monedă (una de aur şi una de argint), ca să nu aibă probleme financiare alături de noul partener de viaţă.