În aşteptarea trenului... Lucruri mai puţin cunoscute despre Gara de Nord
Trenul Inter Regio 1835 cu plecare în direcţia Videle, Roşiori Nord, Drăgăneşti Olt, Caracal, Craiova, Filiaşi, Cărbuneşti, Târgu Jiu va sosi în staţie la linia doi! Câţi dintre noi nu recunosc celebra voce din Gara de Nord care anunţă sosirea şi plecarea trenurilor! Sau întârzierile lor mai mult sau mai puţin spectaculoase. Mai toţi românii - şi nu numai - au amintiri de tot felul din cea mai mare gară din ţară.
Se împlinesc aproape 150 de ani de când primul tren a plecat din Gara de Nord a Bucureştiului. Pe atunci, aceasta se numea Gara Târgovişte, după numele străzii pe care se afla - Calea Griviţei de astăzi purta pe atunci numele de Calea Târgoviştei. De altfel, sunt multe curiozităţi şi istorioare mai puţin cunoscute despre gara unde toate trenurile "mari" din România ajung.
Alt nume, alt plan
Piatra de temelie a Gării de Nord a fost pusă la 10 septembrie 1868, în prezenţa lui Carol I, pe un loc ales de domnitor. Inaugurarea a avut loc pe 13 septembrie 1872, când s-a deschis circulaţia feroviară pe linia Roman-Galaţi-Bucureşti-Piteşti. În pofida dimensiunilor sale ample, construcţia nu fusese concepută să fie principala gară a Capitalei, ci una de tranzit, cu doar şase linii. Curând, însă, gara a devenit neîncăpătoare, aşa că i-au mai fost adăugat, în 1878, un nou corp de clădire. Dacă în 1928 gara avea şase linii - pentru plecări şi patru pentru sosiri -, astăzi Gara de Nord are un număr de opt peroane şi 14 linii.
Gară în loc de Operă
Iniţial, edilii de la acea vreme plănuiau ridicarea unei alte gări centrale, pe locul unde astăzi se află Opera Naţională. Însă, după mai multe tentative, proiectul a fost abandonat şi s-a hotărât, în schimb, îmbunătăţirea serviciilor de transport ale Gării de Nord. Astfel, aceasta a fost modernizată din nou în 1930, după planurile arhitectului victor Ştefănescu, care i-a reînoit faţada şi i-a adăugat colonada monumentală.
Salonul de aşteptare regal
La începuturile sale, Gara de Nord avea un salon de aşteptare regal. Pentru regi, boieri şi alţi oaspeţi de seamă, a fost inaugurat, în 1895, un salon de aşteptare impresionant, zugrăvit în roşu-pompeian şi ornat cu coloane şi stucaturi. Primul cap încoronat care i-a trecut pragul a fost împăratul Franz-Joseph. O altă mare personalitate întâmpinată în salonul regal a fost ţarul Alexandru al II-lea al Rusiei. Tot aici a aşteptat trenul şi catafalcul reginei Maria, decedată la Sinaia.
O mare de oameni
Conform unor estimări din anul 2009, prin Gara de Nord trec zilnic aproximativ 10.000 de oameni. Singurele perioade în care traficul din gară se apropie de 15.000 de persoane pe zi sunt cele din preajma sărbătorilor de Paşte, de Crăciun şi de Anu Nou. De atunci, însă, traficul prin Gara de Nord a tot scăzut. Deja, în 2011, doar 3,6 milioane de persoane au mai călătorit cu trenul, faţă de 6,3 milioane în anul 2009. Motivul este starea deplorabilă în care a ajuns Gara de Nord, precum şi căile ferate în general. Pentru modernizarea gării, ar fi nevoie de cel puţin 300 de milioane de euro, iar lucrările ar dura trei ani.
Loc de cazare pentru refugiaţi
Începând cu 27 februarie 2022, din cauza luptelor dintre armata rusă şi cea ucraineană, trenuri pline cu refugiaţi sosesc zilnic în gară. Persoanele care vin din Ucraina sunt preluate de personalul de securitate al Gării de Nord şi îndrumate spre sala de aşteptare, unde s-a amenajat o zonă specială pentru cei fugiţi din calea războiului.
@shutterstock
