Ea a văzut partea nevăzută a suferinţei
Prin 1997-1998, când televiziunile străine încă impresionau cu reportaje dramatice despre copiii români infectaţi cu HIV, Ana-Maria Schweitzer începea să lucreze pentru ei.
Ana-Maria Schweitzer (35 de ani) este psiholog. Are o familie şi conduce o fundaţie. A ales să construiască o lume mai bună,cu oameni mai sănătoşi. De şapte ani,este director executiv al Fundaţiei Baylor Marea Neagră,care a înfiinţat prima reţea de testare gratuită pentru HIV,hepatite B şi C din România,şi desfăşoară acţiuni de prevenire şi tratare a tuberculozei şi proiecte de voluntariat pentru educarea tinerilor în legătură cu bolile transmisibile sexual.
Ana-Maria şi echipa ei,în dialog cu medicii
Primul imbold
Încă din facultate,inspirată de mama sa,asistentă medicală în secţia de copii infectaţi cu HIV a Spitalului Municipal Constanţa,Ana-Maria şi-a început munca de voluntar. „Ştiam că mama lucrează într-un mediu periculos,deşi niciodată nu mi-a dat impresia că i-ar fi teamă.
Am vrut să-i ajut şi eu pe acei copii scheletici,înghesuiţi într-o secţie supraaglomerată,şi cu părinţii lor speriaţi şi secretoşi. Aşa mi-am început activitatea de voluntar,alături de mulţi oameni minunaţi,români şi străini,care au fost adevărate modele de profesionalism pentru mine. N-a fost uşor,dar a meritat“,mărturiseşte acum Ana Maria.
„Am vrut să-i ajut şi eu pe copiii aceia de care fugeau toţi şi pe părinţii lor speriaţi.“
«Să privim un pic în trecut...»
România anilor ’90 avea şi în afara graniţelor o imagine dezolantă. Televiziunile străine difuzau reportaje cutremurătoare despre copiii de la noi infectaţi cu HIV,în anii comunismului.
Iar dacă străinii aveau sentimente de compasiune faţă de această „tristă moştenire“,trimiţând ajutoare către spitale sau acordând asistenţă medicală,majoritatea românilor aveau un amestec de teamă şi de oroare faţă de acest subiect. După căderea comunismului,România era ţara cu cel mai mare număr de copii infectaţi cu HIV din Europa. Cei mai mulţi trăiau în Constanţa,şi în numele lor s-a mobilizat dr. Rodica Mătuşa şi echipa sa.
Ce înseamnă cauză nobilă
În 2005,profesorul american Kline i-a încredinţat Anei-Maria Schweitzer conducerea Fundaţiei Baylor România. Din punct de vedere profesional,a învăţat mult din experienţa avută în Africa şi în India.
Pentru că este de profesie psiholog,am întrebat-o care sunt acele resorturi sufleteşti care-i determină pe oameni să se dedice unor cauze nobile. A evitat un răspuns profesional şi a preferat să rămână în zona experienţelor personale şi a observaţiei directe:„Am învăţat de la oamenii care mi-au marcat existenţa că de multe ori,deşi nu ne putem alege evenimentele,putem totuşi să alegem implicarea. E suficient ca,înainte de a acţiona,să ne întrebăm:«Ce aleg acum şi cine vreau să fiu?»“.
Despre realizări
În ultimii patru ani,aproximativ 22.000 de români au venit la testare fie în cabinetele Baylor,fie la laboratorul mobil care se deplasează în zonele rurale,acolo unde oamenii n-au cum să ajungă să-şi facă un test de hepatită B sau C. „Deocamdată testăm doar în Dobrogea,dar sperăm să găsim parteneri care să ne ajute să deschidem centre de testare şi în alte oraşe. Nu e deloc simplu,pentru că o astfel de investiţie înseamnă cam 40.000 de euro pe an. Ana-Maria nu se teme însă de dificultăţile financiare pe care le-a învins ori de câte ori a fost nevoie.