Boli frecvente ale sânilor. La ce simptome să fii atentă

Un diagnostic precum cancerul mamar este dureros pentru orice femeie. Pentru a-l depista la timp, este important să faci controalele regulate precum ecografia mamară şi, după caz, mamografia.

Pubertatea, sarcina şi menopauza sunt etape din viaţa femeii în timpul cărora se produc modificări hormonale care influenţează starea sânilor. În vreme ce, de pildă, în perioada alăptării, sunt posibile inflamaţiile sau infecţiile mamare (mastita), după 40 de ani, se produc modificări la nivelul celulelor, care cresc riscul de apariţie a cancerului de sân.

Una dintre cele mai frecvente diagnostice în ceea ce priveşte patologia mamară este nodulul. Acesta este o formaţiune tumorală solidă, chistică sau mixtă (lichidă şi solidă). Nodulii mamari sunt, în cele mai multe cazuri, de natură benignă. Cu toate acestea, medicul poate recomanda urmărirea lor periodică.

Mastoza fibrochistică

Cunoscută şi ca displazie mamară, mastoza fibrochistică este o afecţiune benignă. Este întâlnită mai ales la femeile cu vârsta cuprinsă între 20 şi 40 de ani, având legătură cu modificările hormonale. Este însoţită de chisturi, care pot fi simţiţi sau nu la palpare. Se manifestă prin durere şi tensiune la nivelul sânilor. Femeia cu mastoza fibrochistică necesită monitorizare ecografică o dată la 6 luni, pentru analiza chisturilor. Pentru tratarea displaziei mamare, medicul poate prescrie anticoncepţionale, tratament antiinflamator local sau pe cale orală ori terapie antialgică.

Fibroadeonomul mamar

O altă tumoră benignă este fibroadeonomul mamar. Apare mai ales înainte de 40 de ani şi se crede că este influenţat de nivelul de estrogen, care este mai mare la femeia aflată în perioada reproductivă. Adesea, este simţit la palparea sânilor. Dacă fibroadenomul este mic, nedureros şi nu creşte în dimensiuni, nu este nevoie de tratament. Se recomandă operaţia în cazul în care diametrul tumorii depăşeşte 3 cm, dacă este însoţită de dureri şi dacă biopsia arată existenţa celulelor atipice. 

Cancerul de sân

În jur de 9.000 de românce sunt diagnosticate anual cu cancer de sân. Dacă boala este depistată în fază incipientă, şansele de vindecare sunt de peste 90%. Cancerul mamar se formează în ţesuturile sânului, mai ales în ducte sau în lobuli. Este de mai multe tipuri: neinvaziv (carcinomul lobular in situ, carcinomul ductal in situ), invaziv (cuprinde ţesuturile din jurul canalelor de lactaţie). Există şi o formă rară de cancer de sân, cel inflamator, care este dificil de tratat şi care progresează repede.

Implicate în apariţia cancerului mamar sunt mutaţiile genetice. De pildă, modificările genelor BRCA1 şi BRCA2 asociate cu cancerul de sân şi de ovare. Au un mai mare risc de a face boala femeile care au în familie astfel de cazuri (mamă, soră), precum şi cele la care expunerea la estrogen a fost mare (menstruaţie timpurie, instalarea târzie a menopauzei, lipsa naşterilor sau naşterile târzii).

Noduli palpabili nedureroşi cu suprafaţa neregulată, creşterea asimetrică a consistenţei sânului, retracţia mamelonului sau a unei porţiuni de la acest nivel, deformarea unui sân, roşeaţă, ulceraţie, aspect de coajă de portocală, iritaţiile din jurul mamelonului, denivelările de pe suprafaţa sânului şi secreţiile mamelonare sunt simptome ale cancerului de sân. Este bine de ştiut însă că boala poate evolua şi fără astfel de simptome.

Tratamentul include intervenţia chirurgicală, radioterapia, chimioterapia şi hormonoterapia. Ordinea în care sunt făcute depinde de tipul tumorii (cât de agresivă este), de dimensiunea şi stadiul ei (prezenţa adenopatiilor/metastazelor).