Când apare incompatibilitatea de Rh dintre mamă şi făt şi ce riscuri implică
Incompatibilitatea acestui factor dintre mamă şi făt poate da complicaţii la nou-născut la a doua naştere. De aceea, gravidele cu Rh negativ trebuie să urmeze un tratament anume, pentru prevenirea riscurilor la copil.
Factorul Rh este un antigen specific de grupă sangvină care poate fi prezent pe suprafaţa globulelor roşii. Aproximativ 85 % din populaţie are Rh pozitiv.
Grupa de sânge şi factorul Rhesus (Rh) la gravidă şi la partener sunt analize importante. Incompatibilitatea de Rh a unui cuplu se defineşte ca mama cu Rh negativ şi tatăl cu Rh pozitiv. Când mama are Rh negativ, iar copilul Rh pozitiv (moştenit de la tată), la prima sarcină, în sângele gravidei se vor produce anticorpi anti Rh. La o a doua sarcină, în cazul în care copilul are tot Rh pozitiv, anticorpii anti Rh produşi anterior la mamă vor distruge globulele roşii din sângele copilului, ceea ce duce la anumite complicaţii.
A doua sarcină poate fi afectată
Incompatibilitatea de Rh nu are consecinţe asupra primei sarcini. Când sângele fetal cu Rh pozitiv intră în contact cu sângele matern, se formează anticorpi anti-Rh (D) care persistă şi pot afecta însă sarcinile următoare. Acest contact se produce mai des la naşterea primului copil, însă poate surveni şi în timpul sarcinii, dacă există sângerări, dezlipire de placentă sau dacă gravida face unele analize precum amniocenteza (prelevare de lichid amniotic). În cazul în care globulele roşii ale copilului vin în contact cu sângele matern, sistemul imunitar al gravidei va produce anticorpi, deoarece va considera hematiile copilului drept corp străin.
Este nevoie de măsuri profilactice
Scopul măsurilor profilactice este de a împiedica formarea anticorpilor anti-Rh (D). În acest caz se impune imunizarea cu imunoglobuline anti D, un ser care va neutraliza hematiile Rh pozitive ajunse în circulaţia sanguină a gravidei. Există mai multe scheme de profilaxie. Cele mai uzuale sunt administrarea în primele maximum 72 de ore de la naştere a imunoglobulinelor sau a două-trei doze la 28, uneori şi la 34 săptămâni de sarcină şi apoi la naştere.
Această imunizare mai este recomandată femeilor cu Rh negativ care au avut avorturi sau în orice situaţie în care există riscul ca sângele mamei să intre în contact cu cel al fătului.
În absenţa imunizării, la o a doua sarcină pot apărea complicaţii. Mai exact, copilul poate face boala hemolitică, o formă de anemie severă. În cazuri severe, pot apărea icter prelungit, retard psihic, insuficienţă respiratorie sau chiar decesul copilului.
