De ce devin oamenii vegetarieni

1 vegetarian 2065628 1280 jpg jpeg

Din ce în ce mai mulţi oameni din toate colţurile lumii renunţă la carne. Motivele sunt variate. Unii devin vegetarieni pe motive de sănătate sau din convingeri religioase. Alţii o fac din cauza fermelor industriale, unde animalele sunt maltratate, lipsite de hrană adecvată, lumină naturală şi o minimă libertate de mişcare. Mai rău, sunt crescute forţat cu antibiotice şi hormoni. Un alt motiv popular este cel al mediului înconjurător, fermele mari de animale fiind una dintre cele mai mari surse de poluare din lume. În plus, a urma o dietă vegetariană este destul de uşor, având în vedere că importurile şi serele fac posibil consumul de legume şi fructe oricând şi oriunde în lume.

Doar în Statele Unite sunt estimaţi între şase şi opt milioane de adulţi vegetarieni. Câteva alte milioane mănâncă pui şi peşte, dar au renunţat la carnea roşie, iar cel puţin două milioane au adoptat o dietă vegană, adică au renunţat la orice produs animal, inclusiv ouă şi lactate.

Cercetări şi... cercetări

În mod tradiţional, cercetările făcute asupra consecinţelor vegetarianismului s-au axat pe posibile deficienţe nutriţionale, susţinând că excluderea cărnii şi a produselor animale din hrană poate fi dăunătoare sănătăţii. Pe de altă parte, majoritatea acestor studii au fost sponsorizate sau chiar efectuate de industria alimentară, inclusiv de marile ferme de animale. În ultimii ani, însă, a început să apară şi reversul medaliei. Tot mai multe studii, efectuate chiar de medici, confirmă faptul că o dietă bazată pe legume şi fructe aduce nenumărate beneficii de sănătate. Nu doar că aceasta oferă toţi nutrienţii de care are nevoie organismul, dar reduce riscul şi poate chiar ajuta la vindecarea unor boli cronice precum obezitatea, hipertensiunea sau cancerul.

Un studiu făcut de un grup de instituţii medicale americane a ajuns la concluzia că renunţatul la fumat, minim 30 de minute de exerciţii fizice pe zi, reducerea greutăţii corporale în limitele normale şi o dietă sănătoasă, bazată preponderent pe fructe, legume şi cereale integrale reduce cu mai bine de 90% riscul de a face diabet, cu mai bine de 80% riscul de a face un atac de cord, înjumătăţeştr riscul de a face un atac cerebral şi reduce cu mai bine de o treime riscul de a face un cancer de orice fel.

Citeşte şi: Ciupercile, alimentul ideal în perioada de post

Nu orice mâncare „vegetariană” face bine

Dacă mănânci zilnic doar pizza fără carne, pufuleţi, paste cu sos de brânză, cartofi prăjiţi şi prăjituri te poţi numi, teoretic, vegetarian. Asta nu îmseamnă, însă, că dieta ta este una sănătoasă. Pentru a-ţi menţine sănătatea, hrana ta zilnică trebuie să conţină preponderent fructe şi legume cât mai variate şi cât mai proaspete. De asemenea, toate produsele pe bază de cereale - pâine, paste, orez - ar trebui să fie din cereale integrale. În plus, înlocuieşte grăsimile saturate şi trans cu grăsimi „bune”, cum ar fi cele găsite în nuci şi în uleiul de măsline. Nu în ultimul rând, evită produsele procesate.

Vegetarieni, dar nu până la capăt

Mulţi oameni se bucură de o viaţă sănătoasă chiar dacă nu sunt vegetarieni 100%. Deşi termenul defineşte persoane care nu consumă carne şi peşte deloc, vegetarieni îşi spun şi persoane care fac unele abateri de la regulă. Astfel, lacto-ovo-vegetarienii nu mănâncă nici un fel de carne, dar consumă ouă, brânză şi alte produse lactate. Lacto-vegetarienii nu se ating de niciun alt produs de origine animală, mai puţin lactate. Ovo-vegetarienii au renunţat la tot ce vine de la animal, exceptând ouăle. Mai sunt şi pescaterieni, care mănâncă doar peşte şi polo-vegetarieni care mănâncă doar carne de pui. Ceimai stricţi, dar şi cei mai sănătoşi sunt veganii, care nu se hrănesc cu niciun produs de origine animală. Mulţi dintre ei extind acest concept şi la alte aspecte ale modului de viaţă. Altfel spus, ei nu folosesc obicte din piele sau blănuri.

Bine, bine, dar proteinele?

Una dintre primele întrebări pe care le are o persoană înainte de a trece la dieta vegetariană este legată de proteine. Acestea sunt necesare organismului şi, de obicei, le asimilăm din produse lactate şi din carne. Există, însă, o mulţime de plante leguminoase bogate în proteine, cum ar fi: lintea, mazărea, năutul, seminţele, soia şi orezul brun. Pentru cine nu consumă nici carne şi nici ouă, mult mai problematică este lipsa vitaminei B12, care se găseşte doar în aceste produse. Pe termen lung, absenţa vitaminei B12 din corp poate cauza boli neurologice şi anemie. Vegetarienii şi veganii o suplinesc cu comprimate de vitamine B12 ce se găsesc la farmacie. Pe de altă parte, există comunităţi, cum ar fi locuitorii din sudul Indiei sau călugării budişti care, de generaţii, nu se ating de carne şi care rareori suferă de vreo boală cronică.



Recente

431c0c67 8ffc 26bd 966c 4e0b1331dcf7 jpg
clickpentrufemei ro (15) jpg
Tocanita cu carne de por si legume  Sursa foto shutterstock 144242482 jpg
Cum sa sprijini dezvoltarea cognitiva a copilului tau jpg
Lokma gogosele turcesti  Sursa foto shutterstock 2093256418 jpg
bust  foto   Shutterstock jpg
SPIRULINA si ENERGIA   este sau nu o sursa naturala eficienta2 png
fa ete dentare vs albire cat costa i ce op iuni ai jpg
asigurare pentru copii2488907223 jpg
Tocanita de vitel cu bere  Sursa foto shutterstock 512243932 jpg
shutterstock 2264813703 jpg
Cornulete cu rahat  Sursa foto shutterstock 1725228796 jpg
Metoda japoneza de slabit  Iti ia doar 10 minute pe zi  Sursa foto  shutterstock 1807805059 jpg
Mic dejun mai sanatos si gustos  Nutritionist si health coach Oana Valah  Sursa foto Bogdan Grigore jpeg
shutterstock 1830836342 jpg
shutterstock 526002256 jpg
Tocanita de pui cu legume  Sursa foto shutterstock 290756813 jpg
Baterie mentala descarcata Atentie la obiceiurile toxice  Sursa foto shutterstock 2314460303 jpg
clickpentrufemei ro (16) jpg
clickpentrufemei ro (15) JPG