Când e indicată scoaterea uterului. Uneori, intervenţia este singura variantă care salvează viaţa pacientei
Una dintre cele mai frecvente proceduri chirurgicale ginecologice, după cezariană, este intervenţia de extirpare a uterului, numită medical histerectomie. Există numeroase indicaţii ale acestei operaţii, care, în prezent, se poate face minim invaziv, cu mai multe avantaje pentru paciente.
Histerectomia poate fi subtotală (presupune excizarea doar a corpului uterin) sau totală (implică scoaterea uterului alături de colul uterin). Intervenţia este sau nu asociată cu excizia anexelor – ovarele şi trompele (anexectomie), care poate fi unilaterală (se elimină doar o anexă) sau bilaterală (se îndepărtează ambele).
Există şi un anumit tip de histerectomie numită radicală, recomandată pacientelor cu cancere la nivelul tractului genital inferior. În cadrul acesteia, în afara îndepărtării uterului şi a anexelor, se excizează şi diverse grupe ganglionare.
Indicaţiile operaţiei
Histerectomia este recomandată în diverse afecţiuni benigne sau maligne, care nu pot fi tratate prin alte modalităţi. Totodată, este indicată femeilor care nu doresc o sarcină în viitor. În unele situaţii, intervenţia este singura variantă terapeutică menită să salveze viaţa pacientei.
Printre indicaţiile histerectomiei, se numără: fibromul uterin (pentru femeile care au peste 45 de ani sau pentru cele care au avut naşteri şi nu mai doresc altele), în hemoragiile uterine anormale, în adenomioză (afecţiune în care ţesutul endometrial se dezvoltă în afara cavităţii uterine, în grosimea pereţilor uterini), în complicaţiile bolii inflamatorii pelvine. De asemenea, este recomandată în endometrioză (în cazurile severe, extinse), când poate fi nevoie şi de ovarectomie bilaterală (îndepărtarea ovarelor). În prolapsul uterin (slăbirea muşchilor şi ligamentelor pelvine, care nu mai oferă suport pentru uter), histerectomia este indicată când există şi alte patologii (fibrom, polipi endometriali, metroragii etc.).
Histerectomia face parte şi din planul de tratament al cancerelor din sfera ginecologică – de ovar, de uter, endometrial şi de col uterin.
Sunt preferate intervenţiile minim invazive
Există mai multe modalităţi de efectuare a histerectomiei, existând metode moderne, minim invazive, care au numeroase avantaje. În alegerea tipului de intervenţie, medicul va ţine cont de operaţiile efectuate anterior de pacientă şi de cât de extins este procesul patologic.
- Histerectomia abdominală implică realizarea unei incizii de aproape 10-15 cm pe peretele abdominal, deasupra liniei bikinilor sau vertical (când uterul sau tumora este mare). Acest tip de abordare implică un risc mai mare de infecţii şi sângerări postoperatorii. Presupune o recuperare lungă, de până la opt săptămâni. Un alt neajuns al histerectomiei abdominale este cicatricea mare şi inestetică.
- Histerectomia vaginală implică un abord minim invaziv şi presupune îndepărtarea uterului prin vagin, la nivelul căruia se face o mică incizie, prin care se introduc instrumentele necesare. Acest tip de abordare este indicat mai ales pacientelor care au sângerări vaginale anormale, fibrom, hiperplazie endometrială, adenomioză, prolaps genital.
- Histerectomia laparoscopică este o metodă minim invazivă, în care se efectuează trei sau patru incizii de 0,5-1 cm la nivelul porţiunii ombilicale şi al flancurilor abdominale. Se foloseşte un echipament endoscopic (telescop conectat la o cameră video şi o sursă de lumină), care poate fi manevrat în zone inaccesibile prin abordul clasic. Proiectarea imaginilor pe monitor permite o mai bună vizualizare a zonei care trebuie operată. Operaţia are aceleaşi indicaţii ca şi celelalte tipuri de histerectomie, fiind recomandată inclusiv în cancerul de endometru, de col sau de ovar.
Printre avantajele histerectomiei minim invazive se numără inciziile mici, puţin sau deloc vizibile, durerea şi sângerările reduse, probabilitatea scăzută de apariţie a aderenţelor, zile mai puţine de spitalizare (24-48 de ore) şi recuperarea mai rapidă.
Ce se întâmplă după procedură
Postoperator, pacienta va primi sfaturi care susţin recuperarea. În general, se recomandă odihna, limitarea activităţilor fizice, a constipaţiei şi a statului prea mult în picioare. Viaţa sexuală se poate relua după patru-opt săptămâni de la operaţie. După histerectomie, nu mai apare menstruaţia şi nu mai este nevoie de contracepţie. Pot să apară simptome specifice menopauzei, iar medicul poate recomanda, în acest caz, tratament de substituţie hormonală.
Bine de ştiut!
Este posibil ca histerectomia să cauzeze uscăciune vaginală şi scăderea libidoului.
SFATUL SPECIALISTULUI
Dr. Gabriel Mitroi
medic primar obstetrică-ginecologie, Bucharest Endometriosis Centre
Histerectomia este o intervenţie chirurgicală ce constă în îndepărtarea uterului, care poate fi însoţită sau nu şi de extirparea chirurgicală a ovarelor şi trompelor uterine (cu sau fără anexectomie). De menţionat faptul că menopauza apare când ovarele sunt îndepărtate sau îşi încetează funcţia şi nu în urma extirpării uterului. Extirparea uterului înseamnă că persoana nu va mai avea menstruatie.
Atunci când ovarele sunt conservate, fie la paciente tinere, fie la cele care nu au patologie ovariana asociată, trompele uterine pot fi excizate în bloc cu uterul. Potrivit studiilor, aproximativ 40% din cancerele ovariene sunt cancere ale trompelor uterine, aşadar, îndepărtarea trompelor scade riscul de apariţie a cancerului ovarian.
Interventie chirurgicală destul de frecventă, histerectomia este indicată în cazul diferitelor afecţiuni ale uterului cum ar fi fibroamele uterine, adenomioza difuză şi neoplazii (cancer de endometru, cancer de col uterin etc).
@shutterstock
