Bruxismul, o afecţiune declanşată de stres
Strângi puternic din dinţi sau scrâşneşti, chiar dacă nu eşti la ora mesei? Ai de-a face cu bruxismul – o tulburare cu precădere nocturnă, provocată cel mai adesea de stres.
Bruxismul este o tulburare de de contracţie a muşchilor masticatori. Apare de obicei în mod involuntar, ocazional, şi durează perioade scurte de timp, fără a provoca daune semnificative sănătăţii. Dar, când o persoană scrâşneşte în mod regulat, dinţii pot suferi leziuni, apar infecţii, migrene, complicaţii la nivelul structurilor osoase şi ale articulaţiilor temporo-mandibulare.
Există două tipuri de bruxism:
• Cel diurn este o reacţie la diverşi stimuli, fiind provocat de un stres emoţional.
• Bruxismul nocturn, cel mai răspândit, este caracterizat prin scrâşnetul dinţilor în somn.
Bruxismul de noapte versus cel de zi
Dintre cei care suferă de bruxism, 80 % scrâşnesc din dinţi pe timpul nopţii, iar 20 % pe timpul zilei. Există însă o diferenţă între cele două categorii: persoanele care scrâşnesc din dinţi ziua deţin un anumit control asupra mişcării dinţilor, aceasta fiind o mişcare voluntară, pe când cele care scrâşnesc noaptea fac mişcări involuntare. Dacă ai un astfel de obicei diurn, o soluţie este să te relaxezi atunci când devii conştient de gestul pe care urmează să-l faci. În timpul nopţii, însă, mişcarea nu poate fi controlată iar presiunea asupra dinţilor este mai mare decât cea exercitată ziua.
Obiceiuri nesănătoase care favorizează boala
Cauzele apariţiei bruxismului nu sunt întotdeauna foarte clare. Se crede că e provocat de stres, de sindromul anxios sau de anumite tulburări ale somnului. Totodată, poate fi favorizat şi de obiceiurile de viaţă nesănătoase. Astfel, fumatul, consumul excesiv de alcool, cafeaua cresc şansele apariţiei tulburării. Scrâşnitul din dinţi poate apărea şi ca efect secundar al medicamentelor psihotrope, cum ar fi antidepresivele sau antipsihoticele.
Tocirea dinţilor, primul semn
Îţi poţi da seama uşor că suferi de bruxism noctun. Primele semne sunt fisurile în smalţ şi modificarea anatomiei dentare, prin tocirea dinţilor posteriori şi nivelarea celor frontali, urmate de sensibilitate dentară, de dureri la nivelul urechilor şi de dureri de cap. Alte semne sunt încordarea şi rigiditatea umerilor.
În ce constă tratamentul
În funcţie de forma, amploarea şi natura tulburării, există metode de tratament adecvate. Obiectivul principal este relaxarea muşchilor masticatori. De asemenea, cu cât mai devreme va fi detectată boala, cu atât mai eficient va fi remediul. Dacă scrâşnitul din dinţi apare din cauza stresului, încearcă să te relaxezi înainte de a merge la culcare, pentru a avea un somn cât mai odihnitor: fă o baie caldă, citeşte o carte sau fă exerciţii de relaxare. În cazul în care prezinţi simptomele specifice afecţiunii, este bine să mergi la medicul stomatolog.
O soluţie: gutierele de protecţie
Gutierele de protecţie pentru dinţi, numite şi gutiere nocturne, reduc activitatea musculară la nivelul maxilarelor pe timpul nopţii, dar nu pot înlocui tratamentul. Dispozitivele respective sunt din plastic transparent şi acoperă atât dinţii superiori, cât şi cei inferiori. Se aseamănă cu protezele de protecţie folosite de boxeri. Se confecţionează la cabinetul stomatologic, în urma amprentei dentare luată de medic. Pot fi achiziţionate şi din farmacii. Preţul unei gutiere variază în funcţie de tipul materialului din care este realizată, de grosimea şi suprafaţa pe care trebuie să o acopere, situându-se între 100 şi 500 de lei.
Bruxismul la copii
Circa 2 copii din 10 suferă de bruxism. La nivel evolutiv, se consideră că asta le permite celor mici să scape de dinţii de lapte mult mai uşor. Ei ajung să depăşească această problemă pe măsură ce cresc. Totodată, copiii pot scrâşni din dinţi deoarece nu le este corect aliniată dantura. O altă cauză este stresul sau furia, provocate de o schimbare în rutina zilnică. Prichindeii hiperactivi dezvoltă, de asemenea, tulburarea.
