Ce este endometrioza şi cum se tratează
Deşi nu se ştie cu exactitate care sunt cauzele apariţiei ei, endometrioza afectează o cincime din femeile aflate la vârsta reproducerii. Se manifestă prin dureri puternice şi, netratată, duce chiar la instalarea infertilităţii.
Între 20% - 40% dintre femeile care sunt infertile au endometrioză. Însă, în multe cazuri, afecţiunea nu are impact negativ asupra fertilităţii. Endometrioza este o afecţiune de lungă durată, cronică, care poate fi diagnosticată pe baza simptomelor şi, uneori, în timpul unui control fizic. Diagnosticul definitiv este dat, de obicei, în urma intervenţiei chirurgicale, cea mai frecventă fiind cea laparoscopică.
O dezvoltare anormală a endometrului
În fiecare lună, uterul se căptuşeşte cu un ţesut format din celule endometriale – numit endometru –, pentru a se pregăti de o eventuală sarcină. În timpul ciclului menstrual, o parte din endometru se desprinde de pe pereţii uterini şi este evacuat cu sângele mestrual. Endometrioza se caracterizează prin dezvoltarea anormală a ţesuturilor formate din celule endometriale – aşa-numitele implanturi – în afara uterului, adică pe ovare, pe trompele uterine, pe pereţii exteriori ai uterului, pe intestine sau pe alte organe din abdomen. În cazuri izolate, implanturile pot creşte chiar şi pe creier sau pe cicatricile unei operaţii. Endometrioza se poate agrava, îmbunătăţi sau poate rămane în acelaşi stadiu până la menopauză.
Durerea, printre simptome
În timp ce unele femei nu prezintă simptome până la instalarea infertilităţii, altele pot avea dureri pe toată durata ciclului menstrual, şi nu doar înainte sau în prima zi de menstruaţie. Durerile sau tulburările intestinale, pelviene, în timpul sau după actul sexual, sau mişcările intestinale sau urinare dureroase în timpul perioadelor menstruale sunt, de asemenea, simptome ale endometriozei.
Menstruţia timpurie, un factor de risc
Cele mai predispuse la apariţia bolii sunt femeile între 25 şi 35 de de ani, precum şi cele aflate la menopauză. Riscul este mai mic după vârsta de 50 de ani, după ce nivelul de estrogen din organism este în scădere. Boala se poate transmite şi pe cale genetică, de la mamă la fiică. Riscul endometriozei este mai ridicat dacă ciclul menstrual e mai scurt de 28 de zile, dacă fluxul menstrual este mai mare de 7 zile, dacă menstruaţia a început înainte de vârsta de 12 ani, dacă nu a existat nici o sarcină sau dacă uterul, colul uterin sau vaginul au o formă anormală, care blochează sau încetineşte fluxul menstrual.
Poate provoaca infertilitate
Deoarece implanturile se dezvoltă pe uter, ovare şi trompele uterine, le modifică forma şi le împiedică buna funcţionare. „Implanturile endometriale pot schimba structurile chimice şi hormonale în lichidul peritoneal – fluidul care înconjoară organele din cavitatea abdominală. Acest lucru poate modifica ciclul menstrual sau poate preveni formarea unei sarcini“, explică doctorul Silviu Istoc, medic specialist obstetrică-ginecologie.
Nu există tratament medicamentos
Tratamente împotriva afecţiunii nu există, spune dr. Istoc. „Medicamentele antiinflamatoare sunt des folosite pentru a ameliora durerea pelvină şi a uşura disconfortul. În cazuri grave, chirurgia laparoscopică este utilizată pentru a îndepărta implanturile“, precizează domnia sa.
Caseta specialistului
Dr. Silviu Istoc, medic specialist obstetrică-ginecologie, www.dristoc.ro
O complicaţie frecventă a endometriozei este dezvoltarea unui chist pe unul dintre ovare. Această excrescenţă este numită endometriom ovarian sau chist endometrial. Endometriomele pot fi foarte mici, aproximativ 1 mm sau destul de mari, aproximativ 8 cm diametru. Simptomele unui chist ovarian pot fi identice cu cele ale endometriozei. De asemenea, riscul de cancer ovarian este mai mare la femeile care au endometrioză.
