Ce se întâmplă în corp când vizionezi filme de groază. Reacţia e similară cu atunci când eşti urmărit de un urs

Reacţia corpului declanşată la frică ar putea să-ţi salveze viaţa, ştiai? Mai ales când eşti în trafic, pentru că frica reduce din elanul teribilist. Însă oamenii de ştiinţă au descoperit şi că panica poate duce la un efect advers periculos în organism, şi anume poate favoriza coagularea sângelui. Ce se întâmplă, mai exact, şi de ce ar trebui să te gândeşti de două ori înainte să alegi un film de groază la cinematograf?

Pasionaţii de filme horror sunt familiarizaţi cu expresia de „îţi îngheaţă sângele în vene‟. Este posibil ca mulţi dintre noi să fi simţit o emoţie într-atât de puternică, încât să fi zis că am înţepenit de frică.

Potrivit unui grup de cercetători olandezi, nimeni nu şi-a dat seama, până de curând, cât de corectă este asocierea cu „coagularea sângelui”, pentru că frica poate afecta, cu dovezi ştiinţifice, consistenţa sângelui.

Studiul cu rezultate de speriat

În cadrul studiului, publicat în revista britanică „The BMJ‟, cercetătorii au recrutat 24 de voluntari sănătoşi, în vârstă de 30 de ani sau mai puţin. Paisprezece dintre ei au urmărit un film de groază (Insidious), iar apoi, o săptămână mai târziu, un film documentar (A Year in Champagne. Participanţii la studiu rămaşi au făcut invers, urmărind mai întâi filmul blând şi apoi pe cel cu suspans.

Cercetătorii au descoperit că, în timp ce urmăreau „Insidious‟, nivelul de factor VIII – o proteină care joacă un rol semnificativ în coagularea sângelui – au crescut suficient pentru a creşte riscul de formare a cheagurilor de sânge. 57% dintre voluntari au experimentat saltul când vizionau filmul de groază, în timp ce doar 14% au înregistrat o creştere a factorului VIII în timpul filmului documentar. Dacă nu îţi place să te sperii, iată motivul pentru care nu îţi plac nici filmele înfricoşătoare!

Urmărit de urs sau vizionezi un film de groază, totuna

„Există şanse mari să apară răspunsul de coagulare atunci când simţim frică‟, spune Dr. Thomas E. Eidson DO, specialist în boli ale venelor, din Arlington, Texas. Un cheag de sânge reprezintă răspunsul organismului la un traumatism şi poate încetini sau opri circulaţia sângelui. In mod specific, un cheag de sange este o combinatie de trombocite combinate cu proteine specifice din sânge, care formează un dop solid, ce are scopul de a preveni sângerările ulterioare.

„Când suntem speriaţi, cea mai primitivă parte a creierului nostru preia controlul provocând răspunsul la fugă sau la luptă”, explică dr. Eidson. „Corpul nostru eliberează adrenalină, pupilele noastre se dilată, iar vasele de sânge din extremităţile noastre constrâng sângele în mişcare către organele şi muşchii vitali. De asemenea, corpul se pregăteşte ridicând factorul VIII din sânge pentru a creşte capacitatea organismului de a forma cheaguri în caz de pierderi de sânge sau leziuni". Acest răspuns instinctiv nu face distincţie între a fi urmărit de un urs sau a viziona un film înspăimântător, continuă explicaţia specialistul, deci corpul „răspunde exact la fel”.

@shutterstock