Dr. Alina Oprescu: Sindromul inflamator multisistemic poate apărea la copii şi la 2-3 luni după infecţia cu COVID-19
Copiii reprezintă aproximativ 10-13% din cazurile de infecţie cu coronavirus, potrivit datelor disponibile până în acest moment. În cazul infecţiei, majoritatea copiilor dezvoltă simptome minime sau deloc. Însă medicul cardiolog pediatru Alina Oprescu atrage atenţia că există o minoritate de mici pacienţi, care dezvoltă simptome cardiovasculare asociate cu disfuncţii de organe; adică vor face aşa-numitul sindrom PIMS – Sindrom inflamator multisistemic.
Aceşti copii ajung să fie internaţi în secţii de terapie intensivă şi trebuie urmăriţi îndeaproape, inclusiv din punct de vedere cardiovascular, avertizează dr. Alina Oprescu, cardiolog pediatru la ARES şi la Spitalul „Victor Gomoiu‟, Capitală. Medicul specialist ne-a oferit detalii despre cum sunt afectaţi copiii care fac forme severe de COVID.
„În mod surprinzător, majoritatea copiilor care au făcut forme urâte de COVID au fost copii care nu aveau nicio patologie anterioară‟, a spus dr. Oprescu.
Miocardita, cea mai frecventă complicaţie cardiacă
Copiii ajung la spital cu erupţie, conjunctivită, febră foarte mare, probleme gastro-intestinale de tip diaree, vărsături, dureri abdominale, tuse, atrage atenţia specialistului. Unii dintre ei vin cu status neurologic afectat, ca şi cum ar mima o meningită sau o encefalită.
„Toate cazurile se manifestă cu creşterea markerilor inflamatori foarte mult, cu creşterea enzimelor miocardice, cu creşterea unor markeri de insuficienţă cardiacă, în mare cam acelaşi tablou. Afectarea cardiacă se poate manifesta în mai multe feluri. Mulţi copii fac miocardită, o formă de inflamare a muşchiului cardiac. Ecografic apare o disfuncţie a contractilităţii inimii şi cresc enzimele de necroză miocardică. Alţi copii fac forme de afectare valvulară, o inflamaţie a valvelor cardiace. Practic, aceste valve nu se mai închid cum trebuie şi apar diverse tipuri de insuficienţe – mitrale, aortice. Unii dintre copii dezvoltă forme cu pericardită, adică se acumulează lichid între muşchiul cardiac şi învelişul acestuia. Şi alţii dezvoltă o formă în care se dilată arterele coronare. O aşa numită boala Kawasaki” explică dr. Oprescu.
Sindromul inflamator poate apărea şi la 2-3 luni de la infecţie
Îngrijorător este faptul că acest sindrom inflamator nu se manifestă întotdeauna la momentul bolii propriu-zise. La foarte mulţi copii se poate manifesta la o perioadă de 2-3 luni de la infecţie. Reapare febra, însoţită de tuse, vărsături, dureri abdominale, un status mental alterat: copilul fie este somnolent, fie foarte agitat. Practic, aceste simptome ar trebui să îndrume părinţii către un serviciu de spital, unde să fie evaluat de urgenţă cel mic.
„Copiii cu vârsta până în 5 ani fac mai degrabă formă Kawasaki, adică formă cu afectare de coronare, dilatare de coronare care trebuie urmărită mai îndelung. După 5 ani, fac mai mult partea aceasta de inflamaţie şi vasculită. De altfel sunt şi copii care au venit în şoc cardiac. După o infecţie cu COVID, mai mult sau mai puţin simptomatică la momentul când copilul a avut COVID‟, a atras atenţia dr. Alina Oprescu.
Simptomele la care trebuie să fie atenţi părinţii sunt sindromul febril prelungit, o erupţie pe piele, afectare gastro-intestinală etc. În plus, dacă micuţul devine mai somnolent, nu răspunde la stimuli, e tahicardic sau are tensiunea scăzută, este important să fie apelat de urgenţă numărul 112.
Ce se întâmplă după externarea din spital?
„După ce trece această furtună din organism, acest PIMS, cei mai mulţi copii vor merge acasă cu un tratament care va fi prelungit o perioadă, in funcţie de cum se normalizează markerii şi cum evoluează inclusiv partea de afectare cardiacă. Marea majoritate merg cu un tratament ce implică corticoterapie la domiciliu, pentru a controla acel sindrom inflamator şi asta înseamnă ca acel copil să mănânce mai puţin sărat, atâta timp cât este pe tratament‟, a explicat dr. Oprescu.
Copiii care nu necesită tratament la externare vor avea un regim normal de viaţă, cu alimentaţie echilibrată şi diversificată. Dr. Oprescu a recomandat ca în primele şase săptămâni să fie restricţionată activitatea fizică, copiii limitându-se la eforturi minore. Evaluarea periodică, la o lună şi şase luni este strict recomandată.
@shutterstock, arhivă
