S-a demonstrat! Fluorul are un impact major negativ

1 69341 original jpg jpeg

Fluorul are proprietăţi benefice pentru dinţi: îi întăreşte şi îi apară de microbi, contra apariţiei cariilor.Un nou studiu a clasificat fluorul că neurotoxină – în aceeaşi categorie cu arsenicul, plumbul şi mercurul.

Dr. Andra Custura,medic stomatolog,îţi spune de ce ar trebui să fii atent la toate tratamentele stomatologice ce conţin fluor şi ce alternative ai la dispoziţie.

„Pentru că are o toxicitate ridicată,fluorul are un impact negativ asupra sistemului nervos central,alterând procesele cognitive. Este total greşit că o mamă să folosească o pastă de dinţi ce conţine fluor,chiar şi în cantităţi mici,pentru că efectele se văd la nivel macro în cazul fătului:deficienţe de limbaj,de gândire şi chiar coeficient scăzut de inteligenţă. Calciul contrabalansează cu succes dezechilibrele provocate de fluor,vorbim aici de utilizare în cantităţi reduse,dar totuşi ingerate. Poate o varintă mai sigură este florură de calciu,care este mai puţin toxică. Apă ce conţine fluorură de sodiu va produce pete albe pe dinţi,iar efectul coroziv al fluorului nu va întârzia să apară,afecţiune numită fluoroză”,explică Andra Custura,medic stomatolog.

Studiile recente din domeniul chimiei puneau în alertă populaţia în legătură cu cinci substanţe chimice denumite neurotoxice:plumb,metil mercur,bifenili policlorurati,arsenic şi toluen.

Aprofundarea acestora a scos la suprafaţă alte şase neurotoxine cu impact major nefavorabil asupra sistemului nervos:mangan,fluorură,clorpirifos,diclordifeniltricloretanul,tetracloroetilena şi eteri de difenil polibromurati,autorii studiului completând că subiectul rămâne deschis. Prin acţiunea lor la nivelul organismului uman,se anunţă afecţiuni precum dizabilităţi de dezvoltare a sistemului nervos,incluzând ADHD,dislexie care afectează milioane de copii anual – acţiune numită pandemie a neurotoxicitatii asupra dezvoltării.

„La copii,se practică după anii 1990 includerea în dietă a fluorurii pentru a căpătă un smalţ mai puternic la atacurile acide demineralizante. Diferenţa între a folosi local,ca pastă de dinţi şi administrarea apei este că pe cale orală se alterează chiar structura dintelui. A mai fost notat că fluorul are caracteristici cancerigene,mai ales în ceea ce priveşte oasele şi ficatul. Este un semnal de alarmă,pentru că halogenând un produs cu fluor,acesta devine de până la zece ori mai puternic. Guma de mestecat,la fel – conţine fluor. Oare nu este mai bine să ne curăţăm dinţii după fiecare masă consumând un măr?”,menţionează Andra Custura.

Din fericire,industria farmaceutică înţelege că pierde teren dacă paştele de dinţi nu se vor crea în funcţie de necesităţile consumatorului,care în momentul de faţă depune eforturi să trăiască sănătos. Pe piaţă au apărut deja noi formule de produse pentru igienă dentară pe baza de mentă sau scorţişoară,ulei de cocos sau chiar uleiuri esenţiale.

Concluziile cercetărilor studiului coincid cu cele ale unei meta-analize din 2013 realizate de Universitatea Harvard care confirmă că acei copii care trăiesc în medii în care apa are concentraţii mari de fluor au un IQ semnificativ mai mic decât copiii care trăiesc în zone cu puţin fluor.

Astfel,dacă strămoşii foloseau fluorură de sodiu să otrăvească fântânile pe timp de război pentru ca inamicul să moară ingerând apă,omul modern ar trebui să îşi mărească orizontul de alegeri,cu atât mai mult cu cât piaţă abundă de oportunităţi.