Sinuzita: ce este şi cum o tratezi

Mai întâi constaţi că ai întâi nasul înfundat, apoi te încearcă o senzaţie de durere în zona pomeţilor sau a frunţii, ai febră, dureri de cap, secreţii nazale abundente şi purulente – şi crezi că te-a prins o răceală. Dar este foarte posibil să ai de fapt sinuzită.

Dacă observi că o răceală se prelungeşte mai mult de o săptămână, cu nas înfundat şi cu dureri de cap, trebuie să suspectezi o sinuzită. Iar dacă se prelungeşte timp de 12 săptămâni sau mai mult, e vorba de sinuzită cronică.

Simptomele de mai sus sunt manifestări comune ale acestor boli. Deosebirea constă în aceea că o răceală afectează şi căile respiratorii superioare, manifestându-se prin tuse şi durere în gât. Eram pe la pubertate când am avut, o perioadă destul de mare, secreţii nazale care nu mai treceau. Mama, obosită probabil de nenumăratele vizite la medic, pentru bronşitele şi otitele mele care alternau cu regularitate în copilărie, nici nu cred că le-a mai observat. Nu ştia că, netratată, o sinuzită se poate croniciza.

O boală specifică sezonului rece

Sinuzita este o boală specifică sezonului rece, ce apare după o rinită acută, cu incidenţă mai mare la copii şi adolescenţi şi constă într-o inflamaţie a mucoasei sinusurilor. Primul simptom este înfundarea nasului. Uneori, sinuzita apare după o răceală obişnuită, întrucât virusul care a cauzat răceala migrează către sinusuri. Alte cauze favorizante pot fi deviaţia de sept, polipii, aerul condiţionat, frigul acut, umezeala, gazele toxice din aer. Iar alte simptome, în afară de cele descrise mai sus, sunt pierderea mirosului, oboseală, durere de dinţi.

Cu sau fără antibiotice?

Diagnosticul sinuzitei se bazează pe evaluarea istoricului bolii, examen clinic şi paraclinic (examenul bacteriologic al secreţiei nazale, radiografia sinusurilor, tomografie computerizată). Pentru sinuzita infecţioasă cauzată de virus, tratamentul cu antibiotice nu este necesar. Tratamentele frecvent recomandate includ medicamente pentru durere şi febră, descongestionante şi mucolitice (medicamente care scad vâscozitatea secreţiei mucoase). Acasă, poţi face inhalaţii pentru a facilita descongestionarea căilor nazale şi a sinusurilor, punând ulei esenţial de eucalipt într-un vas cu apă fierbinte şi poziţionându-ţi capul deasupra vasului, acoperit cu un prosop. În cazul sinuzitei cauzată de o infecţie cu bacterii, este nevoie de un tratament cu antibiotice, prescris de medic.

Cum previi boala

•Tratează prompt congestia nazală sau nasul înfundat cauzat de răceli. Astfel poţi preveni dezvoltarea unei infecţii bacteriale în sinusuri.

•Evită contactul cu persoane care sunt răcite sau prezintă alte forme de viroze respiratorii.

•Evită fumul de ţigări acasă şi la locul de muncă, fiindcă fumul cauzează inflamarea mucoasei sinusurilor şi o irită suplimentar.

• Dacă ai alergii, evită alergenii la care eşti sensibilă.

Bine de ştiut!

In prezent, nu există vaccinuri special create contra sinuzitei infecţioase. Cu toate acestea, există vaccinuri împotriva virusurilor gripale şi bacteriilor (pneumococ), care pot cauza unele tipuri de sinuzită infecţioasă.

Sfatul specialistului

Semnele generale nespecifice ale sinuzitei (febră, tuse, cefalee), precum şi secreţia nazală mucopurulentă şi punctele sinusale sensibile impun prezentarea la medicul specialist. Obiectivele tratamentului constau în: reducerea durerii, eliminarea congestiei, îmbunătăţirea drenajului sinusal şi combaterea infecţiei. Dacă simptomele persistă, deşi a fost instituită terapia adecvată, este necesar tratamentul chirurgical. Complicaţiile sinuzitei sunt: faringo-amigdalite recidivante, otite, laringo-traheo-bronşite, abcese orbito-oculare şi abcese cerebrale, gastrite şi enterocolite, infecţii la distanţă (în special renale). Profilaxia sinuzitei se realizează prin asigurarea unui status imunitar eficient, corectarea chirurgicală a deviaţiei de sept ori a hipertrofiei cornetului nazal inferior, tratarea afecţiunilor dentare, respiratorii şi ORL încă de la debut.