Testul Papanicolau – tot ceea ce nu ai îndrăznit să-ţi întrebi medicul
Testul Babeş-Papanicolau este o metodă simplă de screening care ajută la prevenirea cancerului de col uterin (cervix). Testul poate detecta modificări anormale ale celulelor din cervix, însă nu poate depista alte tipuri de cancer ale aparatului reproducător, precum cel ovarian, bolile transmisibile sexual, ca gonoreea ori chlamydia, şi nici HIV. De asemenea, testul Papanicolau nu este singura metodă utilă de a reduce riscul de cancer cervical.
Testul nu este unul plăcut pentru pacientă, dar este util în menţinerea sănătăţii colului uterin. Iată tot ceea ce trebuie să ştii despre acest test.
Care este scopul testului Papanicolau
Examenul ginecologic efectuat de medicul tău cu un specul, instrument care îi permite să vadă interiorul vaginului şi colul uterin, nu este acelaşi lucru cu prelevarea unor celule pentru un test Papanicolau. În cazul testului Papanicolau, medicul foloseşte speculul pentru a introduce un tampon cu care va preleva o probă de celule de pe suprafaţa colului uterin. Frotiul este folosit pentru a detecta celulele atipice sau maligne din cervix.
Aproape toate cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de papilomavirusul uman (HPV), care se răspândeşte prin contact cutanat sau sexual. HPV este foarte frecvent şi are peste o sută de tulpini. Se manifestă prin apariţia condiloamelor sau a verucilor genitale – frecvent provocate de o tulpină benignă –, a celulelor precanceroase şi a unor tipuri diverse de cancer: cervical, vulvar, vaginal, al penisului, gâtului sau anal, în cazul tulpinilor HPV cu risc crescut. Din fericire, vaccinurile sunt acum disponibile pentru a proteja femeile şi bărbaţii, precum şi adolescenţii, de cele mai frecvente tulpini benigne şi maligne ale HPV.
Cu ce frecvenţă trebuie să fie efectuat testul Papanicolau?
Testul Papanicolau se recomandă să fie efectuat la fiecare trei ani în cazul femeilor cu vârste cuprinse între 22 şi 69 de ani şi active sexual. Femeilor cu vârsta peste 70 de ani nu li se mai cere să se testeze, cu condiţia ca această analiză să fi avut rezultate negative în ultimii zece ani. Femeile cu vârsta sub 21 de ani sunt, de asemenea, scutite de acest test.
În cazul sângerărilor anormale sau al hemoragiilor între menstruaţii sau după actul sexual, se recomandă efectuarea mai frecventă de teste Papanicolau, însă acest lucru va fi decis de medicul ginecolog. Alte semne care pot impune teste Papanicolau mai frecvente sunt scurgerile vaginale cu miros neobişnuit, mâncărimile, durerile sau simptome urinare.
Cum te protejezi de cancerul de col uterin?
În cazul femeilor active sexual, cea mai eficientă metodă de protecţie în faţa infecţiilor provocate de HPV, a cancerului cervical şi a oricărei boli transmisibile pe această cale este folosirea prezervativului. De asemenea, este important să se renunţe la fumat, deoarece acesta creşte riscul de infecţie cu HPV şi de cancer de col uterin.
Nu în ultimul rând, riscul de cancer de col uterin este redus semnificativ prin administrarea vaccinului anti-HPV. Acesta este cel mai eficient când este administrat pre-adolescenţilor, la 11-12 ani, ca măsură preventivă înainte de orice prim contact sexual. Vaccinul este sigur şi eficient, se administrează în trei doze şi nu are aproape niciun efect secundar.
Scurgerile vaginale sunt normale?
Scurgerile vaginale zilnice (leucoreea), transparente sau de culoare gălbuie, sunt relativ normale, dacă nu sunt însoţite de simptomele menţionate mai sus. Leucoreea face parte din procesul normal de autocurăţare a vaginului. Este recomandat să eviţi duşurile vaginale, să porţi doar lenjerie de corp din bumbac, care nu menţine umiditatea. Zona vaginală se spală cu apă simplă şi se recomandă evitarea gelurilor pentru igiena intimă şi a şerveţelelor. Renunţarea la lenjerie intimă pe timpul nopţii poate asigura, de asemenea, o bună igienă a zonei intime.
Este important să ştii că un screening periodic, consulturile regulate şi imunizarea împotriva HPV te pot ajuta să previi cancerul de col uterin. Majoritatea cazurilor de cancer cervical sunt diagnosticate la femeile care nu au făcut niciodată sau nu au efectuat regulat un test de screening.
Sursă foto: Shutterstock
