Nicotina: înţelegerea rolului şi a impactului ei în legătură cu fumatul
Ca în multe alte domenii, şi în cel al fumatului există diferenţe considerabile între ceea ce crede sau vorbeşte lumea şi ceea ce este cercetat şi dovedit din punct de vedere ştiinţific.
Iar miturile care se propagă cu privire la tutun, componentele sale şi arderea lui nu fac decât să creeze şi mai multă confuzie în rândul primilor interesaţi de a avea informaţii relevante şi corecte: fumătorii.
Nicotina, bat-o vina?
Nicotina a fost mereu percepută ca „ţap ispăşitor” pentru o mare parte dintre problemele legate de fumat. Nu există nicio îndoială că nicotina dă dependenţă şi dăunează sănătăţii, dar contrar unor prejudecăţi, nicotina nu este principala cauză a bolilor cauzate de fumat.
Ceea ce poate nu se ştie e că tot nicotina este ingredientul principal folosit în terapiile care îi ajută pe fumători să se lase de fumat. Cauza majoră a problemelor de sănătate şi mortalitate în rândul fumătorilor o reprezintă arderea ţigărilor. În urma combustiei apare fumul, care conţine mii de substanţe, dintre care foarte multe sunt nocive. Atunci când aprinde o ţigară, creierul fumătorului caută nicotină, dar, prin arderea tutunului, fumătorul inhalează inevitabil şi toate aceste substanţe nocive. Tocmai de aceea, produsele folosite în terapiile care îi ajută pe fumători să se lase de fumat conţin doar nicotină.
Pe scurt, nu substanţa e de vină, ci procesul prin care este extrasă din tutun în timpul fumatului, şi anume prin ardere. Spre exemplu, produsele care încălzesc tutunul în loc să-l ardă generează niveluri semnificativ mai reduse ale substanţelor nocive în comparaţie cu fumul de ţigară.
Ce ştim despre nicotină şi efectele ei în organism?
Că este un compus chimic prezent în mod natural în planta de tutun. Odată inhalată, nicotina este absorbită prin plămâni direct în sânge şi este transportată în ţesuturi şi organe, inclusiv în creier. Odată instalată acolo, influenţează şi afectează funcţiile creierului, emoţiile şi memoria. Dar efectele ei se manifestă şi în restul corpului. Printre altele, generează o îngustare temporară a vaselor de sânge, creşte tensiunea arterială şi accelerează ritmul cardiac. În cele din urmă, expunerea îndelungată la nicotină măreşte toleranţa organismului la această substanţă şi creează dependenţă până în punctul în care renunţarea la fumat devine extrem de greu de realizat.
Nicotina este unul dintre motivele pentru care unii adulţi fumează. Alte motive pot include gustul, ritualul şi experienţa senzorială. Pentru ca fumătorii adulţi, care altfel ar continua să fumeze, să treacă de la ţigări la alternative fără fum, aceste produse ar trebui, de obicei, să conţină nicotină şi să ofere, de asemenea, un gust şi o experienţă acceptabile. Pentru majoritatea fumătorilor, aceasta înseamnă prezenţa nicotinei.
Deşi creează dependenţă şi nu e lipsită de riscuri, nicotina nu este cauza principală a bolilor asociate fumatului.
Principala cauză a riscurilor pe care fumatul le prezintă pentru sănătate o reprezintă nivelurile ridicate ale compuşilor nocivi din fumul rezultat în urma arderii unei ţigări.
Concluzii fără confuzii
Nu nicotina este vinovatul principal pentru bolile asociate fumatului, ci felul în care este consumată. Cea mai sigură cale pentru a reduce riscurile asociate obiceiului dăunător al fumatului este renunţarea completă. Pentru cei peste un miliard de fumători care continuă să fumeze, folosirea produselor alternative, care nu ard tutunul, oferă satisfacţia nicotinei şi prezintă riscuri mai reduse pentru sănătate decât fumatul, este o alegere mai bună decât continuarea fumatului.
Material realizat cu susţinerea Philip Morris România.
