Oboseala pandemică, cea mai nouă boală mintală, comparată cu un monstru cu trei capete

Când am auzit pentru prima dată că un nou virus periculos se răspândeşte cu viteză în întreaga lume, am intrat în alertă maximă. Ne-am aprovizionat, ne-am izolat, iar asta s-a manifestat ca un şoc asupra noastră. Am încercat, totuşi, să găsim modalităţi de a face faţă situaţiei. Apoi, ne-am relaxat un pic, am petrecut vara în natură şi am mai uitat de grijă. Acum, însă, numărul de infectări cu SARS-CoV-2 ne ţine în corzi şi mulţi dintre noi simţim că ne-am săturat. Oboseala pandemică poate fi de vină şi nu este de glumit cu ea.

Dacă pur şi simplu ai obosit să îţi faci griji cu privire la COVID-19, probabil că suferi de oboseală pandemică. Psihologul Justin Ross, de la „UCHealth Integrative Medicine Center‟, spune că tot mai mulţi pacienţi de-ai săi suferă de cea mai nouă boală care afectează sistemul psihic uman şi care este cauzată de pandemie. Datele înregistrate în ultimul an sugerează că această criză a sănătăţii generează o pandemie de afecţiuni mintale paralelă.

Nu mai puţin de 35-40% din populaţia americană raportează, în mod regulat, că se confruntă cu simptome de anxietate şi de depresie, în timp ce încearcă să nu se expună riscului de a se infecta. Procentul este în creştere şi arată că, faţă de perioada de dinainte de pandemie, când era la nivelul de 25%, acum s-a ridicat cu aproape 15 procente. Iar pandemia nu pare să se încheie prea curând.

Oboseala pandemică sau monstrul cu trei capete

„Anxietatea, tristeţea / depresia şi oboseala sunt cele mai mari trei efecte negative, pe care le vedem asupra sănătăţii mintale”, spune Ross, care adaugă că: „Pe măsură ce pandemia evoluează, sănătatea mintală continuă să fie afectată şi vedem că expunerea prelungită cauzează o multitudine de probleme‟. „Anxietatea este alimentată de incertitudine, de lipsa sentimentului de control şi de ameninţarea, bruscă, ce vizează o serie de valori importante din viaţă", continuă Ross.

Schimbările rapide, neaşteptate, provocate de pandemie, au dus, de asemenea, la o serie de pierderi. „Pierderea este cel mai mare factor al depresiei şi această pandemie a dus la tot felul de pierderi: evenimente importante, conexiune cu familia, prietenii şi comunitatea, călătorii, oportunităţi, resurse financiare şi locuri de muncă”, explică specialistul.

Poţi gestiona afecţiunea şi îi poţi limita impactul asupra sănătăţii, dacă urmezi aceste cinci sfaturi:

Reflectă şi acceptă

Ia-ţi timp pentru a reflecta asupra modului în care te descurci în această perioadă. Dacă te simţi iritat, nerăbdător, furios sau suferi de oboseală, anxietate ori depresie, acceptă că toate aceste stări sunt normale şi de înţeles într-un moment atât de dificil. „Conştientizarea trebuie să fie piatra de temelie a oricărui set de instrumente de sănătate mintală. Trebuie să ne acordăm permisiunea de a recunoaşte că ceea ce simţim este 100% normal. Avem motive să fim obosiţi, trişti, speriaţi şi anxioşi, acestea sunt reacţii frecvente şi normale”, spune psihologul Justin Ross.

Fă exerciţii de respiraţie lentă

Exerciţiile de respiraţie reprezintă cel mai simplu mod de a reduce stresul şi anxietatea. Respiră încet, ca să spui corpului că nu există nici o ameninţare imediată. Suntem construiţi să ne reparăm rapid, dacă avem nevoie de răspunsul „luptă sau fugă‟. Ca să eviţi complicaţiile oboselii pandemice, efectuază sesiuni scurte de respiraţie profundă, de cel puţin trei ori pe zi. Este important să te forţezi să respiri încet. Respiratia te ajută să gestionezi răspunsul anxietăţii la nivel fizic, fiziologic şi mental.

Monitorizează timpul petrecut cu ochii în ecrane

Atenţia ta înseamnă bani, iar reţelele de socializare sunt concepute pentru a monetiza cât mai mult de pe urma atenţiei oamenilor. Urmărirea continuă, timp de mai multe zeci de minute, chiar ore a conţinutului virtual şi direcţionarea în mod intenţionat spre ştiri negative alimentează spaima, incertitudinea, anxietatea şi oboseala. Stai, în mod deliberat, în afara reţelelor sociale. Dacă este posibil, încearcă să îţi stabileşti două sesiuni de „check-in‟ de câte cinci minute pe zi. Renunţă la emisiuni şi filme care îţi ridică gradul de stres; mai bine citeşte sau ascultă muzică.

Ia pauze dese

În perioadele dificile, trebuie să facem în mod deliberat pauze, pentru a ne reface resursele. Setează-ţi notificări pentru pauze în timpul zilei, în care e bine să faci scurte plimbări, să citeşti, să faci baie. Să urmăreşti un serial poate părea relaxant, dar nu este deloc aşa, mai ales dacă ai parte de acţiune continuă.

Fii activ

O altă modalitate de a te încărca de energie este să faci mişcare. „Activitatea fizică, exerciţiile şi orice te conectează la mişcare, toate funcţionează‟, spune Ross.

Este vital să găseşti un echilibru şi să iei decizii în mod conştient în legătură cu deciziile tale. „Oamenii spun mereu că nu au timp, dar trebuie să facă din mişcare o prioritate. Astfel, vor face o mare diferenţă în sănătatea lor mentală‟, concluzionează psihologul.

@shutterstock