Copiii şi tainele complexelor Oedip şi Electra sau pericolul din familiile cu băiat şi fată

1 shutterstock 1869051307 jpg jpeg

Denumirile Oedip şi Electra îţi sună cunoscute? Aşa ar trebui, pentru că au fost dezvoltate de psihanalişti legendari şi se referă la aşa-zisele comportamente deviante ale copilului, ce îi au în centru pe părinţii de sex opus.

Complexul lui Oedip a fost descris pentru prima dată de celebrul psihanalist Sigmund Freud în anul 1910, acesta referindu-se la mitul antic în care Oedip, fiul regelui din Teba, îşi ucide propriul tată, pe Laios, şi se căsătoreşte cu mama lui, Iocasta. Complexul Electra, în schimb, dezvoltat în 1913 de un fost student al lui Freud, la fel de cunoscutul Carl Jung, a fost denumit aşa, după mitul grec al Electrei. În antichitate, Electra îl convinge pe fratele ei să răzbune moartea tatălui ei, Agamemnon, ajutând-o să o omoare pe mama ei şi pe amantul acesteia.

Aşa se manifestă

În psihanaliză, complexul lui Oedip şi complexul Electra simbolizează legătura erotică inconştientă cu părintele de sex opus şi rivalitatea faţă de părintele de acelaşi sex, lucruri care se dezvoltă încă din copilărie. Mai exact, un băiat simte nevoia să concureze cu tatăl lui pentru atenţia mamei sale şi o fată îşi adoră tatăl şi îi este ostilă mamei. Simptomele şi semnele celor două complexe nu au neapărat tentă sexuală (câteodată, nu este cazul deloc) şi pot fi foarte subtile, astfel încât părinţii nu le pot depista cu uşurinţă. Cu toate acestea, unele semne sunt ceva mai evidente şi ar trebui să ridice semne de întrebare: un băiat care se poartă posesiv cu mama lui şi se supără când tatăl lui o atinge; un copil care insistă să doarmă între părinţii lui sau o fetiţă care declară că vrea să se căsătorească cu tatăl ei când va creşte.

Cum afectează dezvoltarea sexuală a copilului

Dacă cele două complexe nu sunt rezolvate atunci când apar primele lor etape, în copilărie, există riscul dezvoltării unei fixaţii nesănătoase faţă de părintele de sex opus, una care rămâne chiar şi în perioada vieţii de adult. Asta înseamnă că tinerii care suferă de aceste complexe ajung să îţi aleagă parteneri romantici care le seamănă părinţilor de sex opus. Freud era de părere că aceste complexe apar în jurul vârstelor de trei-şase ani, perioadă denumită etapa falică, şi că, deşi aceste sentimente sunt inconştiente şi involuntare, au un impact puternic asupra dezvoltării ulterioare a copilului. Adolescenţa este vârsta la care copilul se eliberează treptat de complexul lui Oedip şi al Electrei şi îşi caută parteneri sexuali în afara părinţilor, construindu-şi propria personalitate cu elemente ce provin atât de la mamă, cât şi de la tată. Cu toate acestea, cea mai bună idee în cazul în care eşti îngrijorată din cauza dezvoltării mentale sau sexuale a copilului tău este să contactezi un specialist, medic sau psiholog pediatru.

@shutterstock