Cum îţi înveţi copiii să te ajute la treburi

Până pe la 3 anişori, copiii sunt, în general, încântaţi să participe la treburile casnice. Pe măsură ce cresc, entuziasmul lor pentru asemenea activităţi scade văzând cu ochii.

Pentru ca implicarea celui mic în „treburile casei“ să nu fie percepută ca o corvoadă,părintele trebuie să fie atât de abil încât să reuşească de fiecare dată să găsească modul cel mai isteţ de a-l determina pe copil să se implice… de bunăvoie. Şi chiar cu plăcere. Pare greu,chiar imposibil în aceşti termeni,nu-i aşa? Nu te grăbi să răspunzi afirmativ acestei întrebări.

Laude şi încurajări

Cultivarea acestei deprinderi,a dorinţei copilului de a participa la activităţile gospodăreşti,trebuie să înceapă din momentul în care se manifestă în mod natural. Când micuţul tău,deşi are numai 2-3 anişori,este încântat să-şi strângă singur jucăriile sau să-şi facă pătuţul după puterile lui,laudă-i iniţiativa şi încurajează-l să persevereze. Chiar dacă lucrurile nu ies ca atunci când le faci tu,apreciază-i implicarea. Dacă vrea să încerce ceva nou,de exemplu să-şi spele cănuţa,nu îl descuraja spunându-i că deocamdată este prea mic pentru o treabă ca asta. Câtă vreme nu e ceva care să-i depăşească puterile,lasă-l s-o facă,iar tu doar supraveghează-l.  

Transformă totul într-o joacă

Dacă prichindelul a fost ţinut departe de treburile casnice în perioada în care el manifesta interes şi dorinţă pentru acestea,mai târziu va fi tot mai dificil să-l atragi către o astfel de activitate. Deşi mamele au tendinţa de a menaja copiii şi de a-şi asuma,singure,întreaga responsabilitate pentru gospodărie,nu fac un serviciu pe termen lung juniorului. Această responsabilitate este a tuturor,inclusiv a celor mici,care chiar au de câştigat din asta. Implicarea le dezvoltă răbdarea şi perseverenţa. Copilul arată dezinteres total pentru astfel de activităţi? Trebuie să schimbi tactica. Ce-i place lui cel mai mult? Să se joace! Foarte bine,asta vei face:

• spălatul vaselor poate să devină un moment de-a dreptul magic,iar pentru asta n-ai nevoie decât de detergent. Practic nu îl inviţi pe cel mic la spălat vase,ci la o super distracţie cu balonaşe de spumă!
• strângerea jucăriilor împrăştiate prin toată casa se poate transforma într-un concurs. Copiilor le place competiţia,aşa că poţi începe prin a-l provoca:„Câte jucării poţi pune în cutie până număr la 10?“.
• ştergerea prafului (din locurile accesibile celui mic) poate fi o treabă pe care numai un super erou sau o zână-după caz – are puterea s-o facă. Căci,fără doar şi poate,să faci praful să dispară nu-i lucru tocmai uşor…

Când treaba devine… serioasă

Între 6 şi 8 ani,trucurile cu jocul e posibil să nu mai funcţioneze. Dar poţi profita de  nevoia de independenţă a copilului,care în această perioadă este în plină ascensiune. Aşa că ai succes dacă îi spui că îi permiţi să-şi facă singur ordine în cameră (ordinea pe care şi-o doreşte!),să dea cu aspiratorul,să-şi aranjeze hăinuţele în dulap. După vârsta de 8 ani,lucrurile trebuie luate şi mai în serios. Arată-i copilului că toţi membrii familiei au responsabilităţi şi că altfel nu se poate. Aşezaţi-vă toţi în jurul mesei şi alcătuiţi o listă cu ce îndatoriri are fiecare,după puteri şi abilităţi. Este valabil pentru toată lumea:pentru tine,pentru tati şi pentru el.