Nu arunc nimic. E de rău?
De ce păstrezi o ceaşcă ciobită sau un bilet vechi de tren? Ce te opreşte oare să te debarasezi de aceste obiecte care-ţi aglomerează casa?
Lipsa de spaţiu sau nevoia de schimbare te constrâng să arunci lucruri pe care le-ai tot strâns de-a lungul anilor.
Mulţi însă nu se pot despărţi de ele,cu toate că ştiu că nu le vor mai folosi niciodată.
Faptul că le au aproape îi face să se simtă mai liniştiţi,iar ideea de a le arunca îi îngrozeşte.
Află în continuare ce trădează dorinţa de a păstra lucruri vechi şi de ce pentru unii relaţia cu aceste obiecte devine mai importantă decât aceea cu apropiaţii!
Ţi-e teamă să renunţi la trecut
Fără să vrei,se creează o legătură emoţională între tine şi obiectele care-ţi aparţin. Ele devin parte din viaţa ta,din fiinţa ta.
Te reprezintă. În momentul în care se învechesc şi te vezi nevoită să le arunci,e ca şi cum eşti obligată să laşi în urmă o frântură din existenţa ta,să te desparţi de amintirea unei persoane dragi.
De aici teama şi durerea pricinuite de despărţirea de aceste lucruri încărcate de emoţii,de amintiri,de o părticică din trecutul tău.
N-ai încredere în viitor
Când te decizi să arunci obiecte vechi,eşti convinsă că nu-ţi mai pot fi de folos. Reacţia aceasta este tipică pentru cei care se tem pentru viitorul lor.
Lipsa de încredere poate veni dintr-o experienţă reală,în cazul celor care au trăit evenimente tragice sau a celor care au moştenit angoasele părinţilor faţă de lipsurile materiale.
Cei care s-au deprins de mici să spere într-un viitor mai bun,ştiu că vor găsi o cale de ieşire. De aceea,nu încearcă să prevină nevoile viitoare.
Este un mod de a te defini
Păstrezi prin dulapuri cursurile tale din liceu sau o jucărie veche? Pentru tine,este o modalitate de a-ţi conserva amintirile dragi.
Fiecare obiect din trecut îţi dă o stare anume,pe care ai trăit-o în trecut. Fiecare dintre ele te transportă într-un moment în care te-ai simţit fericită.
Faptul că lucrurile care făceau parte din universul copilăriei tale îţi sunt la îndemână te asigură că nu te-ai abandonat pe tine,cea care erai odată.
Ai primit o educaţie rigidă
Obişnuieşti să păstrezi biletele vechi de tren,de teatru sau de cinema? Asta poate însemna că mergi pe premisa „Ceea ce am este ceea ce sunt”.
Cu alte cuvinte,tinzi să dai o valoare excesivă noţiunii de posesie,ceea ce este caracteristic copiilor,în stadiul când învaţă despre ce înseamnă să ai şi să dai.
Psihanaliştii sunt de părere că adulţii,care întâmpină astfel de dificultăţi,au primit o educaţie prea rigidă.
Relaţia lor cu obiectele de orice fel se manifestă prin tendinţa de a păstra totul,spre deosebire de persoanele pentru care renunţarea la lucrurile vechi nu pune mari probleme.
Ştiai că...
... una dintre cele mai cunoscute dependenţe din lume este colecţionarea compulsivă de obiecte?
Ea constă în imposibilitatea de a renunţa la diverse haine,accesorii,jucării cumpărate în număr foarte mare,ba chiar gunoaie sau animale.
Pentru cei care suferă de această tulburare psihică relaţia cu obiectele este mai importantă decât aceea cu semenii.
