Chifteluţele suedeze sunt, de fapt, turceşti. Regele Carol al XII-lea le-a descoperit pe teritoriul Moldovei de azi
Chifteluţele suedeze nu mai sunt de multă vreme un fel tradiţional al acestei ţări. Popularizat de un mare retailer de mobilă în restaurantele sale, acest preparat e savurat peste tot în lume, cu sau fără celebrul, la rându-i, gem de merişoare. Dar chifteluţele suedeze nu au fost, se pare, niciodaă sudeze, ci au origini turceşti.
Un anunţ făcut pe contul de Twitter al Suediei a dat peste cap platforma şi pe gurmanzii din întreaga lume. „Chiftelutele suedeze se bazează de fapt pe o reţetă pe care regele Carol al XII-lea a adus-o acasă din Turcia la începutul secolului al XVIII-lea. Să respectăm realitatea!“, a sunat, sec, tweet-ul.
La fel ca ABBA şi mobila cu design minimalist, nimic nu părea mai suedez decât delicioasele chifteluţe scăldate-n sos brun şi servite cu piure şi gem de merişoare. Iată, însă, că preparatul de care se bucură azi o lume întreagă nu s-a născut pe tărâmuri nordice.
Carol al XII-lea, prizonierul de lux îndrăgostit de chiftele
Carol al XII-lea (1682 - 1718) a fost rege al Suediei din 1697 până în 1718, însă spre sfârşitul vieţii a fost luat prizonier şi a petrecut mai mulţi ani în Imperiul Otoman, mai exact pe teritoriul de azi al Moldovei. A reuşit să evadeze şi s-a reîntors în Suedia. Dar nu cu mâna/mintea goală. Carol nu a fost însă un prizonier de rând, ci mai degrabă un oaspete, care era ţinut ostatic din raţiuni politice.
De aceea regimul său nu a fost unul obişnuit de detenţie, ci unul pe măsura rangului său. Astfel, a beneficiat de servicii „all inclusive“, fiind tratat cu cele mai bune preparate turceşti. Aşa a descoperit aceste chiftele, celebrele kofte turceşti, făcute din carne de miel sau amestec de miel şi vită, cu multe mirodenii. Totodată, el s-a îndrăgostit de cafeaua turcească şi de şerbet (o pastă densă şi foarte dulce, cu diverse arome – n.r.). Se spune că îi plăcea cafeaua atât de mult, încât îşi savura chiftelele alături de această băutură.
La patru ani după ce s-a întors în Suedia, regele a fost asasinat, însă câteva decenii mai târziu, într- carte de bucate scrisă de Cajsa Warg, a fost publicată o reţetă de chötbullar sau chiftele suedeze. Femeia lucrase pentru o familie din anturajul regelui, iar de acolo aflase reţeta. Totodată, în carte a apărut şi o reţetă de kåldolmar, nimic altceva decât sarmle suedeze în foi de varză. Influenţa otomană este evidentă şi în acest caz, chiar dacă în ziua de azi kåldolmar este considerată o mâncare tradiţională suedeză. Totuşi, suedezii au adaptat chifteluţele pe gustul lor, asfel că azi au şi porc în componenţă.
Scandalul cărnii de cal din chiftele
La câteva zile după furtuna stârnită pe Twitter, contul oficial al Suediei a publicat un nou mesaj în care preciza că preparatul are, totşi, o componentă pur suedeză: gemul de merişoare.
Merişoarele se găsesc din belşug în Suedia, iar multe preparate sunt însoţite de un sos sau un gem dulce-acrişor şi sunt considerate un fel de „murături“. Chifteluţele se mânâncă acompaniate de gemul de merişoare deoarece contrabalansează gusturile sărat-dulce şi „taie“ din grăsimea cărnii.
În urmă cu câţiva ani, chifteluţele făcute celebre de lanţul de magazine au fost în centrul unui scandal, deoarece s-a descoperit că unele produse conţineau şi carne de cal, fără ca acest lucru să fie specificat pe ambalaj. Ulterior, peste 15 şări din Europa au retras acest produs de la vânzare.
FOTO Shutterstock
