Cele mai frumoase fiorduri
Fiord zici, Norvegia zici. Ei bine, nu e chiar aşa. Ele se găsesc pe mai multe continente, în partea lor de coastă cea mai apropiată de poli şi care a fost acoperită mult timp de gheţari.Seamănă cu cheile săpate de râuri în stâncile de piatră, dar nu sunt în interiorul uscatului, ci pe coastă, dantelând-o. Aceste golfuri strâmte pot intra chiar până la zeci de kilometri în adâncul teritoriului. Coasta Norvegiei, inclusiv fiordurile, depăşeşte 29.000 km. Fără, măsoară de 11 ori mai puţin.
Norvegia, cea mai mare atracţie turistică
Deşi Norvegia nu are „monopol“ asupra fiordurilor, aici se află cele mai multe, de-aici apărând termenul. Înguste, fiordurile au adâncimi ce pot ajunge la peste 1000 m, multe dintre ele fiind navigabile. Iar apa este prezentă nu doar la orizontală, ci şi pe verticală, multe fiorduri având cel puţin o cascadă. Cum nu toţi munţii care delimitează fiordurile sunt străbătuţi de şosele, croazierele reprezintă modalitatea cea mai comodă de a le vizita. Tot navigând pe un fiord, de la Stavanger se poate ajunge la Capul Nord, aflat la numai 2.000 km de Polul Nord. Coasta sud-vestică şi cea nordică ale Norvegiei sunt considerate printre cele mai spectaculoase peisaje marine. Dacă ne gândim că frumuseţea peisajului este sporită de ineditul spectacolului ceresc – vara, nopţi albe, iarna, aurore boreale -, înţelegem de ce National Geographic a desemnat fiordurile norvegiene drept cea mai mare atracţie turistică a lumii. Perla coroanei este considerat fiordul Geiranger, cu ape de un albastru intens, străjuit de şapte cascade şi de munţi verzi. Dacă asociem fiordurile doar cu Norvegia, există şi explicaţii întemeiate pentru acest lucru. Islanda, Groenlanda şi Insulele Feroe, care au şi ele cu fiorduri, au făcut parte din regat timp de secole.
Groenlanda găzduieşte cel mai mare fiord
Scoresby se numeşte cel mai mare şi cel mai lung sistem de fiorduri din lume şi se află în Groenlanda. Pe hartă seamănă cu un pom, cu trunchi şi cu ramuri, având, în realitate, peste 430 km lungime şi o adâncime maximă de 1.450 m. Fiordul a fost cercetat şi cartografiat în 1891, de Carl Ryder şi a fost numit în onoarea exploratorului englez William Scoresby. Deşi este cel mai mare fiord, în aria sa se află o singură aşezare omenească, cu mai puţin de 500 de locuitori.
Feroe şi fiordurile sale neîmpădurite
Fiordul Árnafjørður adăposteşte o localitate cu acelaşi nume, locuită de peste o mie de ani. Istoria aşezării a fost marcată de naufragierea în 1875 a unei corăbii norvegiene încărcate cu lemne. Întâmplarea a reprezentat o adevărată mană cerească pentru localnici, insulele fiind lipsite de păduri. Lemnul de pe corabie a fost vândut celor dornici să-şi ridice o casă şi se spune că respectiva cantitate, căzută din cer, a provocat o spectaculoasă scădere a preţului acestui material de construcţii. Se pare că atunci a fost posibilă construirea unei casă cu numai 25 de coroane (azi, o coroană = 0,47 lei).
A opta minune a lumii e în Noua Zeelandă
În Noua Zeelandă, există un complex de fiorduri ornat cu cascade spectaculoase, de sute de metri înălţime, numit Fjordland. Devenit parc naţional, a fost inclus în patrimoniul Unesco. Milford Sound, unul dintre fiorduri, a fost descris de către scriitorul Rudyard Kipling drept a opta minune a lumii. Cei care l-au survolat au înţeles de ce. Peisajul a rămas neschimbat de mii de ani, vizitatorii putând opta între vizitarea cu caiacul sau la pas, pe o cărare de munte, lungă de 53 km.
Ştiai că…
…. geograful Radu Novian şi soţia lui, Severa, au fost primii români care au ajuns în Spitzbergen traversând Cercul polar de nord, în 1897, la numai un an după cucerirea Polului Nord, la bordul aceluiaşi vas „Fram”, nava lui Nansen? La revenirea în ţară, au ţinut o conferinţă şi au prezentat filmul documentar realizat acolo, la Societatea Regală de Geografie.
