Sociopați vs Psihopați. Care sunt diferențele și cum îi recunoști

Cu siguranță ai auzit termenii de „sociopat‟ și „psihopat‟, folosiți pentru a descrie persoane care nu par să aibă un simț clar al binelui și răului, manipulează cu ușurință sau par insensibile la emoțiile altora. În filme sau cărți, acești termeni sunt adesea confundați, dar realitatea este mai nuanțată.

În medicină, nu sunt folosiți oficial pentru a pune un diagnostic. În schimb, specialiștii folosesc termenul de tulburare de personalitate antisocială (ASPD), care descrie un tipar de comportament deviant. „Sociopatia” este, de fapt, un termen mai vechi pentru această tulburare, iar „psihopatia” este considerată o formă mai gravă a ASPD.

Tulburarea de personalitate antisocială

Dacă suferi din pricina tulburării de personalitate antisocială, comportamentul tău poate sfida normele sociale și legale, fără a arăta prea multă considerație pentru ceilalți. De regulă, această afecțiune începe să se manifeste din copilărie, dar diagnosticul oficial se pune doar după vârsta de 18 ani.

Dacă suferi de această tulburare, e posibil să:

Minți frecvent pentru a-ți atinge scopurile;

Comiți infracțiuni fără să simți vinovăție;

Ignori siguranța sau sentimentele altora;

Acționezi impulsiv și agresiv;

Ai dificultăți în menținerea relațiilor sau a locului de muncă;

Îți asumi riscuri nejustificate.

Ce este psihopatia?

Psihopatia nu este un diagnostic medical, ci un set de trăsături distincte, care apare la un procent mai mic dintre persoanele cu ASPD. Aproximativ 25%-30% dintre cei cu tulburare de personalitate antisocială au trăsături psihopate. Un specialist poate folosi lista de verificare a psihopatiei Hare pentru a evalua aceste trăsături.

Citește și: Ce se întâmplă când un psihopat se îndrăgosteşte lulea şi cum este relaţia în care alege să se implice

Printre caracteristicile psihopatiei se numără:

Șarmul superficial și manipulativ;

Minciuni frecvente și înșelăciuni;

Lipsa completă a remușcărilor sau vinovăției;

Reacții emoționale foarte reduse;

Cruzime față de ceilalți, fără regrete;

Refuzul de a-și asuma responsabilitatea pentru faptele proprii.

Deși doar 1% din populația generală prezintă trăsături psihopate, acest procent crește semnificativ în rândul celor din închisori, între 15% și 25%. Persoanele cu psihopatie sunt de 15-25 de ori mai predispuse să comită infracțiuni și să crească rândul persoanelor din închisori.

Diferența dintre sociopați și psihopați

Dacă ai tulburare de personalitate antisocială (sau sociopatie), este posibil să fii conștientă de faptul că acțiunile tale sunt greșite, dar empatia ta pentru ceilalți este redusă, ceea ce îți îngreunează schimbarea comportamentului. Chiar dacă simți uneori regret, acestea nu te opresc din a continua să faci rău.

În schimb, persoanele cu trăsături psihopate nu simt deloc vinovăție sau empatie. Unii experți susțin că psihopații nu au niciun fel de considerație pentru alții și au o capacitate redusă de a anticipa consecințele negative ale acțiunilor lor.

Vezi și: Ce trăsături definesc un psihopat. Neurologii sunt de părere că are patru caracteristici

Cauze de apariție

Nu se cunoaște cu exactitate ce provoacă apariția tulburării de personalitate antisocială sau a psihopatiei, însă există anumiți factori care contribuie.

Studiile arată că persoanele cu ASPD sau psihopatie au diferențe în structura și funcționarea anumitor zone din creier, inclusiv acelea responsabile de empatie, decizii morale și vinovăție.

Există o probabilitate mai mare de a dezvolta ASPD dacă în familia ta există cazuri similare.

ASPD este mai frecventă în rândul bărbaților, dar este posibil să fie subdiagnosticată la femei.

Copiii care sunt neglijați sau abuzați au un risc crescut de a dezvolta această tulburare.

Creierul și psihopatia

Cercetările arată că persoanele cu trăsături psihopate au diferențe semnificative în structura creierului. Aceste diferențe fac ca acești indivizi să fie mai puțin capabili să se conecteze cu suferința altora. Conexiunile dintre regiunile cerebrale care controlează empatia, vinovăția și frica sunt reduse, ceea ce explică lipsa de sensibilitate la consecințele propriilor acțiuni.

@shutterstock

Editor: Raluca Toma