Cu ce se ştergeau oamenii înainte de hârtie igienică. Istoricii cred că din acest motiv oamenii au început să dea noroc cu dreapta
China producea hârtie igienică în masă încă din secolul al XIV-lea, dar în lumea occidentală acest obiect indispensabil a apărut spre mijlocul anilor 1800. A fost necesar un timp şi ceva efort, ca oamenii să îşi dea seama de utilitatea acestui tip de hârtie. Cum s-au descurcat până atunci?
Multe popoare au preferat să se folosească de metode tradiţionale şi au recurs la tot felul de obiecte neaşteptate pentru a-şi menţine igiena zonei intime. Iată câteva alternative la hârtia igienică, utilizate de-a lungul timpului – în unele locuri se mai folosesc încă.
Ştiulete de porumb
Nativii americani şi coloniştii anilor 1700 au folosit ştiuleţi de porumb fără boabe, pentru a-şi asigura igiena după nevoile fiziologice. Porumbul era din abundenţă, iar ştiuleţii curăţau blând şi aveau proprietăţi absorbante. Cel mai probabil că nu curăţau la fel de bine ca hârtia moale, dar erau mai uşor de folosit decât alte lucruri.
Zăpadă
Oamenii care trăiesc în ţinuturi mai reci foloseau zăpada, ca material de curăţare după defecare. Dezavantajul acestei metode era în mod evident frigul. Chiar şi aşa, este bine de ştiut că organismul se poate obişnui cu asta, dacă zăpada este folosită zilnic. Pe de altă parte, această metodă este, surprinzător, una dintre cele mai igienice.
Pietre
Ştergerea pielii cu ajutorul pietrelor reprezintă una dintre cele mai vechi tehnici de igienă. În antichitate, oamenii optau pentru ceea ce puteau găsi disponibil în natură, inclusiv pietre şi alte materiale naturale. Nu era cea mai confortabilă metodă, însă era considerată o metodă bună, la-ndemână, acum câteva secole.
Şipci de lemn
În urmă cu aproximativ 2.000 de ani, chinezii antici utilizau beţe speciale din bambus, pentru a curăţa zona intimă după scaun. Şipcile de lemn se numeau salaka, cachou sau chugi. Capetele lemnelor erau înfăşurate cu pânză, probabil ca să fie mai confortabile în timpul utilizării.
Ziare şi reviste
Era obiceiurilor desfăşurate în baie, cum ar fi cititul, a început în secolul al XVIII-lea, odată cu apariţia ziarelor şi revistelor. Acestea sunt considerate a fi şi predecesoarele hârtiei igienice. În America, cea mai apreciată publicaţie a fost „Almanahul fermierului‟, aşa că, în timp, revista a fost adaptată cu o gaură, pentru a fi agăţată mai uşor în baie.
Apă
În India, Africa şi ţările arabe oamenii îşi foloseau în mod obişnuit mâna stângă şi puţină apă pentru a curăţa zona intimă. După ce încheiau operaţiunea, se spălau pe mâini. Această metodă este încă utilizată în unele părţi ale globului. Istoricii presupun că de la această tehnică oamenii îşi strâng mâna dreapta când se salută.
@shutterstock