Stilul de viaţă inactiv poate determina o serie de probleme de sănătate, cum ar fi afecţiunile cardiovasculare, diabetul zaharat, tulburările de somn sau osteoporoza. Potrivit World Health Organization, lipsa mişcării se poate asocia şi cu anxietatea sau depresia.

Legătura dintre sedentarism şi anxietate s-ar putea datora tulburărilor de somn, izolării sociale sau problemelor survenite la nivel metabolic din cauza stilului de viaţă inactiv. 

Mişcarea îmbunătăţeşte felul în care inima pompează sânge în corp. Astfel, sedentarismul afectează structura şi funcţionarea inimii, pentru că aceasta are nevoie de antrenament pentru a se menţine sănătoasă. În acelaşi timp, activitatea fizică ajută la menţinerea unei tensiuni arteriale normale şi la scăderea colesterolului rău.

Sedentarismul are efecte şi asupra articulaţiilor, care în lipsa activităţii devin mai slabe şi îşi pierd elasticitatea. Stilul de viaţă inactiv contribuie la scăderea producerii lichidului sinoval, care nu se mai distribuie la nivelul cartilajelor şi al articulaţiilor. Densitatea osoasă scade, ligamentele, tendoanele şi oasele fiind afectate.

Există diverse moduri prin care puteţi să faceţi mişcare pe parcursul zilei, în confortul locuinţei voastre, iar pentru aceste exerciţii nu aveţi nevoie de aparate sau de greutăţi. Înainte să începeţi, trebuie să vă faceţi încălzirea, pentru a evita o întindere sau o luxaţie. Exerciţiile trebuie să fie de intensitate moderată, de cel puţin 30 de minute pe zi.

Iată 5 exerciţii pe care le puteţi face acasă

Alergatul pe loc. Este unul dintre cele mai eficiente exerciţii cardio şi, în acelaşi timp, o activitate uşor de practicat. Totodată, ajută la arderea caloriilor. De exemplu, dacă alergi pe loc 15 minute, vei arde aproximativ 144 de kilocalorii. Aşadar, aleargă 15 minute pe loc, ducând călcâiele la şezut. Sporeşte intensitatea. De asemenea, dacă ai o coardă, foloseşte-o.

Genuflexiunile antrenează muşchii din partea inferioară a corpului, aceştia reprezentând un procent important din masa muscular totală. Iată cum poţi face. Distanţează picioarele uşor, în dreptul umerilor. Bazinul trebuie să fie paralel cu linia dintre vârfurile picioarelor. Coboară fundul până la nivelul genunchilor, ţinând spatele drept şi fesele încordate. Pentru început, poţi face 20-30 de genuflexiuni, după care poţi creşte numărul cu câte 5 sau 10 pe serie.

Nu trebuie să te grabeşti, pentru că îţi poţi suprasolicita genunchii. Respiraţia este foarte importantă: expiri abdominal, la urcare, şi inspiri la coborâre.

Fandările implică în mişcare partea inferioară a corpului, muşchii abdominali, muşchii picioarelor şi fesierii. În acelaşi timp, are beneficii şi asupra sistemului cardiovascular.

Pentru a realiza fandări simple, pune piciorul drept în faţă şi coboară genunchiul stâng aproape de călcâiul drept. Împinge-te înapoi în poziţia iniţială. Fă o serie de 10 repetări. Mută-te pe celalalt picior. Pune piciorul stâng în faţă şi coboară genunchiul drept aproape de călcâiul strâng. Împinge-te înapoi în poziţia iniţială. Fă o serie de 10 repetări. Spatele trebuie să fie drept, iar bărbia ridicată.

Cu timpul, poţi creşte la două sau la trei serii, însă nu uita să faci o pauză de un minut între acestea. Poţi ţine în fiecare mână şi o sticlă cu apă (0,5 l, 1l sau 2 l).

Abdomene stând pe scaun. Aşează-te pe scaun şi lipeşte-ţi spatele de spătar. Apropie-ţi picioarele şi ridică genunchii cât mai sus. Revino cu tălpile pe sol. Realizează o serie a câte 10 repetări. Cu timpul, poţi creşte la două sau la trei serii, însă nu uita să faci o pauză de un minut între acestea.

Flotări din genunchi. Sunt foarte uşor de executat. Aşează-te în genunchi, pe podea, cu spatele drept. Întinde braţele în faţa ta şi sprijină-te cu palmele de podea. Flexează coatele şi coboară pieptul, menţinând poziţia o secundă. Întinde braţele şi revino la poziţia iniţială. Pentru mai mult echilibru, poţi încrucişa gleznele.

În cazul în care staţi mult timp pe scaun, în faţa calculatorului, ridicaţi-vă după fiecare două ore şi faceţi 10 minute de mişcare.