Cum a apărut calendarul

În fiecare casă, la birou, pe telefonul mobil şi în calculator se găseşte un calendar. La fel ca şi ceasul, acest obiect aparent banal este de mare preţ în viaţa de zi cu zi. Felul în care este măsurat timpul diferă pe glob şi a fost mereu în atenţia oamenilor de ştiinţă.

Datele istorice nu sunt exacte,însă studiile de specialitate plasează apariţia calendarului în antichitate,mai exact în perioada neolitică sau a pietrei lustruite. Venerarea unui număr mare de zei era un un lucru obişnuit în acea vreme,aşa că înţelepţii timpului au încercat să le ţină socoteala dedicându-le anumite zile în care să-i cinstească. Această preocupare a dus la apariţia calendarului. Pe lângă asta,anticii au descoperit şi cât de practic este un astfel de obiect. Cu ajutorul lui,puteau să-şi dea seama când era vremea recoltei sau dacă exista riscul ca apele râurilor să inunde câmpiile. Primele calendare au fost făcute de egipteni,babilonieni şi mayaşi. Acestea au fost perfecţionate mai târziu de romani sub forma calendarului iulian.

Astrele,puncte de reper

Toate calendarele făcute de-a lungul timpului se ghidează după mişcarea astrelor pe bolta cerească,în special după cea a lunii şi a soarelui. La început,ele s-au întocmit după mişcarea de rotaţie a lunii în jurul pământului,pentru ca mai apoi egiptenii să ia în calcul mişcarea soarelui pe cer. Calendarul iulian a fost introdus în anul în anul 46 î.Hr. de împăratul roman Iulius Caesar şi a intrat în vigoare un an mai târziu. Calendarul avea 365 zile şi a fost realizat cu ajutorul astronomului Sosigenes din Alexandria.

Ce rol a avut religia

Calendarul gregorian,care se foloseşte în zilele noastre,a apărut prin reformarea calendarului iulian de către Papa Grigore XIII. Întrucât timpul măsurat de romani şi cel astronomic nu coincideau,în 1.852 au fost scoase din calendar 10 zile. Din punct de vedere religios şi nu numai,explicaţia era că anotimpurile nu mai coincideau cu datele,aşa că se întârzia data la care se sărbătorea Paştele. Prin urmare,după 4 octombrie anul 1.852 a urmat direct... 15 octombrie. De asemenea,1 ianuarie a devenit prima zi a anului şi,pentru a se evita posibilele erori,s-a adoptat anul bisect,în care luna februarie are 29 zile în loc de 28.

Cu ce diferă stilul vechi de cel nou

O parte dintre bisericile ortodoxe n-au acceptat reforma gregoriană din considerente religioase şi au menţinut calendarul neîndreptat,de aceea se spune că sărbătoresc pe vechi. Stilul nou sau cel gregorian a fost adoptat treptat în viaţa civilă şi mai apoi,cel puţin oficial,şi în cea religioasă din majoritatea statelor ortodoxe.

Citeşte şi:

Calendarul pregătirilor casei pentru nuntaşi

Cele 9 Fericiri,lecţii ca să ai o viaţă în credinţă

Cele mai răspândite calendare

Calendarul chinezesc este vechi de peste 2.000 de ani şi începe la a doua lună nouă de după solstiţiul de iarnă,între 21 ianuarie şi 20 februarie. Fiecaredintre cei 12 ani aiunuiciclupoartă numele unui animal şi acest sistem se repetă la fiecare 60 de ani.Calendarul este format tot din 12 luni,a câte 29-30 de zile fiecare. Chiar dacă tradiţiile se bazează numai pe datele calendarului chinezesc,calendarul oficial al Chinei este cel gregorian.
Calendarul evreiesc este calculat în funcţie de fazele lunii,timpul fiind calculat după meridianul pe care este aşezat oraşul Ierusalim,din Israel. Anul are tot 12 zile şi câte 29-30 de zile,numai că pentru a regla diferenţa de timp ce reiese la trecerea anilor,două luni din an diferă. Zilele săptămânii sunt calculate în funcţie de răsărit şi apus şi sunt notate cu numere. Excepţie de la această regulă o face cea de-a şaptea zi sau sabatul,dedicată rugăciunii şi odihnei.
În calendarul musulman,luna începe la fiecare lună nouă şi zilele se împart tot ca în calendarul evreiesc,numai că sabatul este a cincea zi a săptămânii. Este un timp dedicat divinităţii,dar în care munca este permisă.