Serial: Călătorii spirituale! Vechi schituri bucureştene

Adevărate oaze de linişte şi de reculegere, schiturile şi mănăstirile bucureştene pot fi chiar locurile de vizitat în weekendurile când nu poţi evada din oraş. Păşeşti astfel în istoria tumultuoasă a oraşului.

Plumbuita,cea mai veche mănăstire

Pe un deal de pe malul drept al râului Colentina,găseşti unul dintre cele mai vechi schituri ale Bucureştiului:Plumbuita. Istoria lui a fost zbuciumată. În jurul lui s-au dat multe bătălii.

De una dintre ele se leagă şi legenda ce spune că în timpul luptelor dintre oastea lui Matei Basarab şi cea turcească,ghiulele căzute pe acoperiş s-ar fi topit ca prin minune,acoperindu-l cu plumb.

Odată ajunsă aici,nu uita să te închini la icoana făcătoare de minuni a Sfântului Nicolae şi la racla cu părticele din moaştele mai multor sfinţi.

Cernica,schitul din codrii Vlăsiei

În vestitul codru al Vlasiei,a fost ridicată la 1600 o sihăstrie din lemn,ctitorie a vornicului Cernica Ştirbei. Mănăstirea Cernica,căci despre ea este vorba,se află la 14 km de Bucureşti.

Cea mai rodnică perioadă din istoria ei a fost cea a stăreţiei Sfântului Calinic. Moaştele sale se găsesc şi azi aici,loc unde au fost păstrate şi casa sfântului,cea a duhovnicului Ilarion Argatu şi cea în care a locuit poetul Arghezi.

Antim,mănăstirea din inima Bucureştilor

Una dintre cele mai frumoase zidiri bisericeşti bucureştene,Mănăstirea Antim se găseşte aproape de Catedrala Patriarhală.

Dacă ajungi aici,merită să intri în biserică,unde se află racla cu moaştele Sfinţilor 40 de Mucenici şi ale Sfintei Muceniţe Paraschevi,dar şi în muzeul de artă bisericească,unde sunt păstrate cărţi vechi,icoane şi obiecte bisericeşti rare.

Schitul închis de comunişti

Mănăstirea Pissiota a fost zidită relativ recent,la 1928,în Comuna Poenarii Burchii,la 40 km de Bucureşti. Din 1962,în chiliile mănăstireşti a funcţionat un dispensar,iar în perioada comunistă schitul a fost închis timp de 30 de ani.

Una dintre comorile acestui lăcaş sfânt este icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul. Se spune că ochii Fecioarei au lăcrimat în repetate rânduri şi că te urmăresc de oriunde ai privi-o. Un alt odor al schitului este racla cu părţi din moaştele mai multor sfinţi,printre care şi ale Sfântului Dimitrie.

Căldăruşani,mănăstirea dintre ape

Tot în miticul codru al Vlăsiei a fost ridicată şi Mănăstirea Căldăruşani. De zidirea ei s-a îngrijit Domnitorul Matei Basarab,care a prins drag de locul mirific unde se află şi azi schitul.

Clopotniţa şi chiliile sunt înconjurate din trei părţi de lacul Căldăruşani. În interior,poţi vizita muzeul unde se găsesc icoane şi tablouri,unele pictate de mari artişti,ca Nicolae Grigorescu şi Gheorghe Tătărăscu. Nu părăsi această mănăstire fără să te închini la racla cu cinstitele moaşte ale Sfântului Grigorie Dascălu.