Tradiţii pentru bunăstare la Lăsata Secului

Lăsata Secului marchează începutul Postului Paştelui, înaintea celor şapte săptămâni de rugăciune şi de căinţă care preced Învierea Domnului.

Spre deosebire de celelalte posturi dinaintea marilor sărbători creştine,Postul Sfintelor Paşti este singurul care are două zile pregătitoare,de Lăsata Secului. Anul acesta,pe 19 februarie este Duminica Lăsatului sec de carne sau a Înfricoşătoarei Judecăţi,iar pe 26 februarie,Duminica Lăsatului sec de brânză sau a Izgonirii lui Adam din Rai,când este dezlegare la ouă,lactate şi peşte. Ambele sunt menite să te pregătească pentru încercările Postului Mare,cel mai aspru din an,care durează şapte săptămâni şi permite doar două zile de dezlegări la peşte:25 martie,când este praznicul Bunei Vestiri,şi 8 aprilie,cu ocazia sărbătoririi Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile).

Prima treaptă în pregătirea Postului Mare

Duminica Lăsatului sec de carne este cel dintâi pas spre începerea Postul Paştelui. Denumită şi Ziua Înfricoşătoarei Judecăţi,această duminică dă prilej tuturor credincioşilor să se gândească o dată în plus că sunt muritori,că va veni cândva momentul judecăţii lui Dumnezeu,dar şi că prin post,rugăciune şi prin smerenie vor obţine răspuns bun la judecată. Ziua aceasta este urmată de o săptămână cu dezlegare la peşte şi la lactate,de aici şi denumirea ei de „Săptămână a brânzei” sau „Săptămână Albă”.

Duminica Iertării te motivează pentru post

Tot pentru pregătirea intrării în post,cu o zi înaintea Ajunului Postului Mare,în Sâmbăta Lăsatului sec de brânză,Biserica îi pomeneşte pe toţi sfinţii cunoscuţi prin puterea de a ţine posturi îndelungate,care slujesc drept modele de urmat pentru toţi creştinii. Ultima etapă înaintea postului este Duminica Lăsatului Sec de brânză,care oferă încă un moment de meditaţie. Numită şi Izgonirea lui Adam din Rai,această duminică aduce aminte credincioşilor că omul a fost creat pentru Rai,adică pentru cunoaşterea lui Dumnezeu. Păcatul l-a îndepărtat de Rai,dar postul îl poate aduce înapoi. Prin jertfa Sa,Mântuitorul deschide tuturor uşa Raiului. De aici şi un alt nume dat aceastei zile,Duminica Iertării.

Sărbătoare sau reculegere

Postul Paştelui a fost rânduit ca o perioadă de reculegere şi de regăsire spirituală înaintea celui mai mare praznic al Bisericii care rememorează Patimile şi Învierea Fiului lui Dumnezeu. Începând din a 27-a zi a lunii februarie,este bine să te dedici purificării trupeşti şi sufleteşti. Nu uita că Ajunul Postului sau Lăsata Secului este un îndemn la reînnoirea vieţii prin renunţarea la mâncarea „de dulce”,prin iertarea greşelilor aproapelui,prin înfrânarea poftelor de orice fel şi prin depărtarea de tot ceea ce întinează sufletul:minciună,clevetire,supărare,mânie.

Obiceiuri de Lăsata Secului

Aşa cum Lăsata Secului este un moment de trecere spre o perioadă de înnoire a sufletului,în tradiţia populară reprezintă o cumpănă între vechiul şi noul An Agrar,o primenire a timpului. Există câteva ritualuri şi datini care anticipează evenimentul:

-Priveghiul cel Mare are loc în sâmbăta sau în duminica dinainte de Lăsata Secului de carne şi se asemănă cu Revelionul. Se aprind focuri rituale pe dealuri,se cântă,se dansează.

-Săptămâna Nebunilor sau Săptămâna brânzei,cum este denumită perioada dintre Lăsata Secului de carne şi Lăsata Secului de brânză era o perioadă în care se elimină carnea din alimentaţie,în care se pot face petreceri la care să se adune şi să se ospăteze întreaga familie. Tot acum,se permite legarea de căsătorii.

-Baterea Halviţei este o altă ocazie de bucurie,mai ales pentru copii şi tineri. Halviţa era legată cu o sfoară şi trecută prin faţa tinerilor care,cu mâinile legate la spate,încearcă să muşte din halviţă.

-Joia Furnicilor din Săptămâna Nebunilor este o zi în care femeile fac turte din făină sau din mălai,unse cu unt sau cu brânză,pe care le pun pe muşuroaiele furnicilor,pentru a nu le face pagube în vara ce urmează.

-Vergelul este încă un prilej de distracţie înaintea Postului Paştelui,care se ţine în seara Duminicii Lăsatului Sec de brânză. La această petrecere,are loc aşa-numitul ceremonial al Mascaţilor,un schimb de replici răutăcioase între fetele bătrâne şi băieţii care au rămas necăsătoriţi.