Ana Brâncoveanu, contesă de Noailles: admisă în Academia Română, deşi şi-a renegat originile. I-a fascinat pe francezi
Contesa Anna de Noailles, poetă şi membru al marii familii de boieri Brâncoveanu, a fost o prezenţă constantă a mediului literar din Franţa în perioada interbelică. A fost prietenă cu scriitorul Marcel Proust, iar francezii au adorat-o. În schimb, în ţara noastră a stârnit controverse.
Pe numele său complet Ana Elisabeta Bibescu Barasab Brâncoveanu – cea care avea să devină cunoscută în Franţa ca Anna de Noailles - s-a născut la Paris pe 15 noiembrie 1876. A fost fiica lui Grigore Brâncoveanu şi a Ralucăi Musuruş, care avea origini greceşti. Ana Brâncoveanu a avut o educaţie aleasă, publicându-şi primele versuri la doar 13 ani. În 1897 s-a căsătorit cu Mathieu de Noailles, devenind contesă de Noailles.
Anna de Noailles s-a remarcat în lumea literară din Franţa cu volumul de poezii „Le Cœur innombrable” (1901). A fost aleasă membru al Academiei Franceze, care i-a oferit şi un premiu pentru literatură.
A fost admirată de Jean Cocteau, iar casa sa a devenit cel mai mare salon literar din Paris, unde se întâlneau, printre alţii, Pierre Loti, Francis Jammes, André Gide, Frederic Mistral, Colette şi Paul Valéry. De asemenea, a avut o frumoasă prietenie cu Marcel Proust.
De ce a stârnit controverse
Celebritatea contesei Anna de Noailles a ajuns şi în ţara noastră. Însuşi Nicolae Iorga a insistat pentru recunoaşterea sa ca scriitor şi a propus-o pentru admitere în Academia Română, lucru care s-a materializat pe 25 iunie 1925.
Totuşi, evenimentul a stârnit controverse în rândul scriitorilor români. Acest lucru are legătură cu faptul că Anna de Noailles şi-a renegat apartenenţa la „rasa românească” în interviurile pe care le-a acordat la Paris. Ea declarase că nu a trecut prin România decât o singură dată.
Anna de Noailles s-a stins din viaţă la vârsta de 57 de ani, fiind înmormântată în cimitirul Pere-Lachaise din Paris.
Foto pROFIMEDIA, Wikipedia
