Omul din spatele tronului. Cine a forţat-o pe Grace Kelly să se mărite cu prinţul de Monaco
În 1956, întreaga lume a urmărit cum actriţa americană Grace Kelly s-a măritat cu Prinţul Rainier de Monaco, în cadrul unei ceremonii nupţiale care a rivalizat-o pe cea a Reginei Elisabeta a II-a cu Prinţul Philip.
Însă povestea celor doi miri era mult mai complicată decât a unui bărbat şi-a unei femei care s-au căsătorit din dragoste. Reunirea rudelor ei înstărite cu familia regală din Monaco n-a făcut altceva decât să asigure prosperitatea viitoare a regatului. Iar de acest lucru s-a făcut responsabil un singur om. Cine a fost acesta?
Aristotle Onassis, miliardarul care s-a însurat la un moment dat cu Jackie Kennedy, avea investită o sumă mare de bani în Monaco în momentul în care cel de-al Doilea Război Mondial făcuse ravagii şi acolo. Dar omului de afaceri i-a venit o idee despre cum putea să redreseze întreaga situaţie, iar acea idee îi implica pe Prinţ şi pe frumoasa Grace Kelly de la Hollywood. De ce ea? Pentru că avea o imagine nepătată şi-o supunere binevenită.
După război, economia din Monaco avea mari probleme, lucru care-l afecta direct pe Onassis, care avea o sumă consistentă de bani investită în casinoul din Monte Carlo, în câteva hoteluri de acolo şi diverse atracţii turistice. Ca să rezolve problema, şi-a propus să transforme Monaco într-un „parc de distracţii” pentru adulţi, în care patronii bogaţi să poată petrece alături de staruri de cinema şi elita hollywoodiană.
Conform celor scrise în cartea The Fat Lady Sang, a lui Robert Evans, Onassis i-ar fi spus Prinţului Rainier: „Nu-ţi mai plânge de milă şi găseşte-ţi o soţie! Soţia potrivită poate face pentru turismul din Monaco ceea ce a făcut încoronarea Reginei Elisabeta pentru Marea Britanie!”
Zis şi făcut!
În 1955, Grace Kelly a participat la Festivalul de Film de la Cannes şi a primit acolo o invitaţie la o şedinţă foto cu Prinţul Rainier, la Palatul Regal din Monaco. Întâlnirea celor doi aproape că n-a mai avut loc, având în vedere că prinţul întârziase atât de mult, încât actriţa aproape că plecase.
Din fericire, s-au întâlnit pe ultima sută de metri şi au reuşit să se cunoască puţin. Relaţia lor a început atunci şi acolo, prinţul fiind dispus să viziteze, la scurt timp, Statele Unite. Acasă la ea, actriţa a început filmările pentru pelicula The Swan, în care interpreta chiar o prinţesă. Premiera filmului a fost amânată până în ziua reală a nunţii dintre Grace şi Rainier. Cei de la MGM erau peste măsură de încântaţi că se făcea atâta vâlvă în jurul premierei filmului, însă cel care orchestra întreaga campanie de PR nu era altcineva decât Aristotle, care crea suspans înaintea nunţii regale.
Când actriţa s-a logosit cu prinţul, i s-a spus că familia ei era trebuia să plătească ca „zestre” 2 milioane de dolari, lucru care l-a supărat, în primă instanţă pe tatăl actriţei de 26 de ani. Nu era o chestiune de bani, pentru că omul era înstărit, ci doar de principiu: „Fiica mea n-are nevoie să plătească un bărbat pentru a o lua de soţie!” Totuşi exact asta s-a întâmplat.
Cum Monaco se afla în pragul falimentului, cele 2 milioane de dolari au fost o investiţie binevenită. Aşa cum şi-a dorit Onassis, nunta regală a fost una de vis, un adevărat spectacol. 1.800 de fotografi şi reporteri au aşteptat-o pe Kelly să vină din America pentru nunta cu prinţul ei. Pe 18 aprilie 1956 a avut loc unul dintre primele evenimente spectaculoase din showbiz, care a fost urmărit de 30 de milioane de oameni. Printre invitaţi s-au numărat Conrad Hilton, Ava Gardner şi Cary Grant.
Nunta celor doi a avut efectul scontat. În anii '60, Monaco a devenit Paradisul bogătaşilor, o destinaţie turistică exotică, frecventată de turişti şi inventitori generoşi din întreaga lume.
Foto - To Catch a Thief (1955)
