Cea mai sângeroasă contesă din istorie: se îmbăia în sânge de fecioare, în căutarea tinereţii veşnice

Dintre toate personalităţile feminine din istorie, Elisabeta Bathory este cunoscută ca fiind cea mai crudă şi cea mai violentă. De altfel, Bathory a fost numită „cea mai sângeroasă contesă a istoriei”. Se spune că ar fi torturat şi ucis sute de tinere.

Elisabeta Bathory (1560 - 1614) s-a născut într-o familie înstărită din Ungaria, din care au făcut parte prinţi, cardinali, regenţi, precum şi faimosul Ştefan Bathory, principe al Transilvaniei şi rege al Poloniei. În copilărie se crede că ar fi avut probleme de sănătate precum epilepsia şi convulsiile. Despre familia ei se spune că ar fi fost dominată de „gustul pentru fapte monstruoase”. A avut şansa de a fi educată încă din copilărie; a studiat arta şi limbile. De asemenea, a fost fascinată de vrăjitorie.

La 14 ani a rămas însărcinată, lucru ce a provocat o ruşine imensă familiei. A fost izolată într-un castel, iar după ce a născut, copilul a fost dat spre creştere familiei tatălui, gest care a marcat-o pe tânăra Elisabeta. Se crede că toate faptele crude comise de ea ulterior au avut legătură cu această întâmplare.

La 15 ani, s-a căsătorit Francisc Nadasdy, care avea atunci 26 de ani. Au trăit împreună în castelul Cachtice, din Slovacia. Contele a petrecut însă mulţi ani departe de casă în războaie, soţia sa fiind lăsată în grija slujnicelor şi a valeţilor. În anul 1600, contele Francisc a murit în luptă, iar de atunci se bănuieşte că ar fi început perioada atrocităţilor comise de contesă.

Obsedată de sângele fecioarelor

Există câteva legende care s-au perpetuat despre Elisabeta Bathory, care i-au adus „renumele” de „cea mai sângeroasă contesă a istoriei”. Se spune că, într-o zi, în timp ce una dintre slujnice îi peria părul şi a tras-o prea mult de podoaba capilară, contesa ar fi pălmuit-o atât de tare încât fata a sângerat. Câteva picături de sânge au ajuns pe obrazul contesei, care a observat că locul şi-a recăpătat trăsăturile tinereşti. Astfel, contesa şi-ar fi dat seama că sângele feciorelor ar fi reprezentat soluţia pentru a-şi recăpăta tinereţea. Potrivit legendelor, 650 de fecioare ar fi fost sacrificate pentru ca Elisabeta Bathory să îşi satisfacă acest capriciu.

Dispariţiile fetelor nu au putut fi trecute cu vederea, mai ales că numărul acestora era atât de mare. Când toate probele s-au îndreptat împotriva ei, Elisabeta ar fi refuzat să pledeze fie vinovată sau nevinovată şi nu a apărut niciodată în proces, susţin unii istorici. Contesa s-a retras într-una dintre camerele castelului şi a murit în 1614.

Legenda contesei care a căutat tinereţea şi frumuseţea veşnică a fost creată în jurul anului 1720 de iezuitul Ladislau Turcoczi şi a fost publicată în topografia Ungariei.