Cele mai neobişnuite festivaluri de iarnă din Europa. Dansurile şi loviturile de bice sunt recompensate cu vin fiert
Colindatul este un obicei vechi, care încă se mai păstrează în majoritatea zonelor din ţară. În Europa, tradiţiile şi obiceiurile de iarnă încep cu câte o paradă sau un carnaval, acolo unde cele mai neobişnuite personaje dansează, biciuiesc şi îi sperie pe trecători. Misiunea lor este de a creşte buna dispoziţie şi de a alunga energia negativă.
Tradiţiile româneşti în perioada de iarnă variază în funcţie de regiune. În Transilvania, în zona Maramureşului, se ţine un ritual străvechi care se numeşte “Jocul Moşilor”. Copiii şi tinerii, după ce vin de la colindat, ies pe uliţele satului cu bicele, în timp ce “moşii” deghizaţi bat la uşile locuitorilor pentru a-i speria şi pentru a le ura un an mai bun, se arată în cartea “Tradiţii de Crăciun”, citată de Hotnews. În unele zone din Bucovina, colindătorii se îmbracă în portul lor tradiţional, cu cojoace şi căciuli împodobite. Pe Valea Jiului, a merge cu “piţărăii” este un obicei vechi încă de pe vremea dacilor. În Banat, colindătorii lovesc podeaua casei cu un băţ din lemn de alun, afumat la lumânare, pentru a alunga spiritele rele. În zona Dobrogei, Oleleul este un personaj care intră primul în gospodărie, înconjoară grupul de colindători de două, trei ori, apoi îl veghează. Asemenea celor româneşti, festivalurile tradiţionale se întâmplă şi în alte ţări europene, potrivit Theguardian.com.
Carnavalul Tschäggättu din Elveţia
Prin cele patru sate din regiunea alpină Lötschental din Cantonul Valais se plimbă, nestingheriţi, personaje care mai de care mai ciudate, sub numele de “Tschäggättä”. “Fiarele” îmbrăcate cu blănuri, purtând măşti mari din lemn şi clopote în mijlocul brâului, ele pot să-ţi fure căciula dacă trec pe lângă tine, să te împingă sau să sperie copiii. Cu toate acestea, scopul tradiţiei era acela de te distra. Unii specialişti sugerează că tradiţia elveţienilor datează dinainte de secolul XIX. Ulterior, sărbătoarea era urmată de un carnaval două zile mai târziu.
Parada Kurentovanje din Slovenia
Oraşul nord-estic Ptuj găzduieşte cea mai faimoasă paradă “kurentovanje”. “Kurenti” se numesc protagoniştii acestei sărbători vechi din Slovenia. Costumul personajelor este blană foarte deasă de oaie, având o mască din lemn înfricoşătoare, decorată cu coarne de taur, o mustaţă răsucită şi o limbă lungă. O centură cu clopote la brâu zornăie de fiecare când personajele dansează sau îşi folosesc buzduganele confecţionate manual. Loviturile de nuiele se aud dinainte să întâlneşti personajele. Fâşiile de hârtie multicoloră sunt prinse deasupra capului, de gluga costumului. Parada pe care o face grupul de bărbaţi este pentru a alunga iarna. Parada se termină cu o petrecere de stradă, unde se serveşte vin fiert şi se mănâncă gogoşi umplute cu marmeladă de caise.
Ziua Sfântului Mikuláš din Republica Cehă
Ceea ce se întâmplă în Republica Cehă nu sună ca şi când ar fi cel mai prietenos festival pentru copii. Acesta este o sărbătoare a Sfântului Nicolae, fiind întruparea lui Moş Crăciun în mai multe ţări, nu doar în Cehia. Alături de Ježíšek (pruncul Iisus) - cel care aduce cadourile în ziua de Crăciun - Sfântul Mikuláš este sărbătorit în data de 5 decembrie. Prin Piaţa Centrului Vechi din Praga, Sfântul Mikuláš apare cu barbă albă, cu straie asemănătoare celor preoţeşti (doar că nu sunt negre), fiind însoţit de un înger şi de un diavol. Copiii de pe stradă sunt întrebaţi dacă au fost cuminţi sau nu, iar după recitarea unei poezii sau a unui cântecel, celor mici li se oferă dulciuri. În schimb, dacă cineva nu a fost cuminte, Răul îl ameninţă că îl va pune în sacul din care ies, la bază, nişte picioare false.
Tradiţia Els Enfarinats din Spania
Festivalul din Spania a început acum 200 de ani şi are loc în Ziua Inocenţilor - ceea ce la noi se numeşte “ziua păcălelilor de 1 aprilie”. Dimineaţa devreme, un grup de bărbaţi căsătoriţi supranumiţi “Els Enfarinats / Cei înrăiţi” organizează o falsă lovitură de stat, încearcă să-şi impună noile legi asupra locuitorilor oraşului Ibi din provincia Alicante şi le solicită amenzi celor care nu ascultă. Bătăliile se dau cu făină, ouă sau alte lucruri. După ce festivalul ia sfârşit, banii strânşi din amenzi sau impozite sunt donate unui azil de bătrâni.
Carnavalul Kjippen din Norvegia
“Kjippen” este un carnaval ce are loc în oraşul Floro din Norvegia. Se întâmplă în fiecare Revelion şi începe, tocmai, la miezul nopţii. Localnicii satirizează problemele locale prin costumul pe care îl poartă, prin mesajele de scandare şi prin afişe sau pancarte. A fi ţinta caricaturii este considerat un lucru de onoare. Sute de spectatori se alătură paradei. La sfârşitul carnavalului, toate afişele şi mesajele scrise ajung pe foc, aproape de o staţie de benzină. Tradiţia avea loc în anul 1800 în Europa centrală, unde meşterii în costume au creat haos (sau kjipp) pe străzi pentru a protesta împotriva salariilor mici. Festivalul “Kjippen” este sărbătorit încă din 1900.
FOTO Shutterstock.com / @arve solbakken / @get-to-know-cz.tumblr.com
