Ce nu ştiai despre vise

Visele, imagini nocturne care ne acompaniază în perioada de odihnă, ne-au fascinat dintotdeauna. Deşi savanţii au ajuns la concluzia că ele nu simbolizează ceva anume şi că au mai mult o funcţie fiziologică, acestea continuă să stârnească imaginaţia şi să nască controverse, fiind învăluite în continuare în mister.

Cât durează un vis

Deşi ai impresia că ai visat toată noaptea,visele sunt în realitate destul de scurte. Acestea pot să dureze de la doar câteva secunde până la aproximativ 30 sau chiar 60 de minute. Cele mai lungi conţin scenarii complexe şi scene numeroase,iar cercetătorii le numesc vise „epice“. Unele persoane pot avea între 3 şi 5 vise în timpul somnului. Toate aceste imagini îşi au izvorul în subconştient,iar datorită faptului că în creier informaţiile sunt procesate foarte rapid,avem senzaţia că am visat multă vreme.

Activitate cerebrală intensă

Dacă ţi s-a întâmplat să te trezeşti impresionată de o întâmplare dintr-un vis,ce părea cât se poate de reală,află că experienţele imaginare sunt percepute de creier şi de întregul organism ca şi când,cu adevărat,ar fi avut loc. Fiecare ciclu de somn durează aproximativ 90 de minute şi se împarte în 4 etape. Primele două,denumite NREM,reprezintă un somn uşor,în care muşchii corpului se relaxează,iar ritmul cardiac încetineşte. Ultimele stadii sunt cele ale somnului adânc,urmate de somnul REM,în timpul căruia au loc majoritatea viselor,atunci când ochii se mişcă cu rapiditate. În această etapă,creierul necesită o cantitate crescută de oxigen. Oamenii de ştiinţă au observat în starea REM o activitate cerebrală similară cu cea a unei persoane treze.

Imagini în viaţa intrauterină

Unii specialişti afirmă că somnul REM,sau momentul în care se nasc visele,apare foarte devreme,încă din cel de-al treilea trimestru al evoluţiei prenatale,când fătul nu are încă experienţe care să ducă la formarea imaginilor. Faptul că acesta visează cu mult înainte să poată deschide ochii dezvăluie existenţa unui proces de dezvoltare a creierului ce foloseşte modele biologice înnăscute ale spaţiului şi timpului.

Stimuli externi,integraţi în vis

Lătratul unui câine,nevoia de a bea apă,de a merge la toaletă,senzaţia de frig sau soneria telefonului îşi pot face loc în vis înainte de a le conştientiza. Toţi aceşti stimuli influenţează derularea viselor,pentru ca,într-un final,să ne trezească şi să ne facă să conştientizăm o anumită necesitate. Dacă ai mânact ceva sărat înainte de a adormi,senzaţia de sete se transmite în vis – iar bâzâitul unui ţânţar se poate transforma,în somn,în zgomotul produs de avion.

Viziuni prevestitoare

Deşi se dau sumedenie de interpretări viselor,savanţii afirmă că acestea sunt întâmplătoare şi că se pot adeveri doar ocazional,fenomenul neputând fi catalogat drept o regulă. Visele care prevestesc boli nediagnosticate şi care creează o senzaţie de nelinişte pot avea într-adevăr un fundament ştiinţific. Acestea sunt explicate prin faptul că în timpul nopţii,în absenţa unor stimuli externi,anumite senzaţii dureroase,chiar foarte slabe,produse de o boalăaflată la început,pot să fie percepute în vis.

Mesaje din Lumea de dincolo

Apariţia unor persoane decedate în visele noastre poate fi rezultatul gândurilor îndreptate către acestea-însă există voci care afirmă că au experimentat adevărate vizite nocturne ale celor dispăruţi şi că au primit mesaje din Lumea de dincolo. Uneori se întâmplă ca oamenii să îi viseze pe cei trecuţi în nefiinţă atunci când se află într-o cumpănă. Cei care au coşmaruri cu oameni trecuţi la cele veşnice pot avea un sentiment de vinovăţie faţă de acestea,pe care nu vor să îl recunoască nici măcar faţă de ei înşişi.

Ştiai că...

... visăm doar persoane cunoscute? Deşi avem uneori impresia că visăm oameni pe care nu i-am văzut niciodată,oamenii de ştiinţă afirmă că zilnic creierul nostru înregistrează tot ceea ce se află în jur. Astfel,personajele necunoscute din vise sunt de fapt redări a ceea ce creierul nostru a memorat măcar o dată.