Codurile lui Da Vinci: Mesaje ascunse în faimoasa pictură „Cina cea de taină“. Iuda a vărsat sarea
Mona Lisa a lui Leonardo da Vinci este renumită lumea întreagă din mai multe motive, printre care zâmbetul enigmatic şi identitatea nedescoperită a femeii. Dar acesta nu este singura lucrare a artistului învăluită în mister.
Deşi Mona Lisa este cea mai cunocută operă a lui Leonardo da Vinci, „Cina cea de taină“ este considerată cea mai importantă lucrare a pictorului. Afost pictată între 1495 şi 1498 şi înfăţişează scena biblică în care Isus cu ucenicii săi iau împreună ultima masă. Lucrarea se află pe un zid al bisericii Santa Maria della Grazie din Milano, şi este, de asemenea, o enigmă.
Una dintre teoriile despre mesajele ascunse din pictură, abordată în cartea „The Templar Revelation“, scrisă de Lynn Picknett şi Clive Prince, este că Apostolul Ioan, aflat în stânga lui Iisus nu este Ioan, ci o femeie, nimeni alta decât Maria Magdalena. Alţii văd o asemănăare foarte mare între Ioan şi figura Mona Lisei, tablou pictat 5 ani mai târziu.
Iuda a vărsat sarea
Speculaţiile despre simbolism în lucrările de artă sunt abundente. De exemplu, mulţi cercetători au discutat despre semnificaţia recipientului de sare vărsat lângă cotul lui Iuda. Sarea vărsată ar putea simboliza ghinionul sau pierderea.
Savanţii au remarcat şi alegerea mâncării de către Da Vinci. Un alt mesaj s-ar ascunde chiar în mâncare, căci peştele de pe masă pare să fie hering sau anghilă. În italiană, cuvântul pentru anghilă este „aringa“, iar un alt cuvânt, care se pronunţă exact la fel, „arringa“, înseamnă îndoctrinare. În dialectul nordic, heringul este „renga“, dar acesta are şi un alt înţeles: descrie şi pe cineva care neagă religia. Acest lucru s-ar potrivi cu profeţia lui Isus conform căreia, până în zori Apostolul Petru (fost pescar) se va lepăda de el de trei ori. Leonardo ar fi putut transmite şi un mesaj numerologic. Cei prezenţi la masă sunt aşezaţi într-un model: 3-3-1-3-3.
Isus, simplu muritor?
Înainte de Leonardo da Vinci au existat sute de picturi cu tema „Cina cea de taină“. Deşi numeroase opere anterioare au ilustrat aceeaşi scenă, există totuşi o diferenţă crucială. În versiunile anterioare, Isus şi discipolii lui erau pictaţi cu halouri şi, prin aceasta, erau ridicaţi la rangul de sfinţi. În versiunea lui Da Vinci, niciunul nu are halou, iar mesajul transmis poate fi că l-a considerat pe Isus un simplu muritor, nu o divinitate.
Mai mulţi muzicieni au speculat că un în pictură ar fi ascunsă o coloană sonoră acompaniatoare, potrivit Agerpres. În 2007, muzicianul italian Giovanni Maria Pala a creat un cântec sumbru cu durata de 40 de secunde folosind note muzicale despre care se presupune că ar fi codificate în celebra pictură realizată de Da Vinci.
Chiar şi cu toate aceste teorii şi mistere ce o înconjoară, „Cina cea de taină“ rămâne una dintre cele mai admirate, mai studiate şi mai copiate picturi din istoria omenirii.
FOTO Shutterstock
